ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2838/2008

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin decizia nr. 176 din 2 aprilie 2003, SC R. SRL

Brașov a admis în parte cererea de restituire în natură a imobilului din

Brașov, înscris în C.F. 11330, formulată de notificatorii N.I., C.N. și C.M.,

numai în ceea ce privește corpul

I

de clădire și cota parte de teren aferentă

acestuia, nu și în ceea ce privește corpul

II

de clădire, deținut cu

contract de închiriere de R.E.

Prin cererea înregistrată la data de 15 mai 2003,

reclamanții C.N., C.M.C. și N.I., au chemat în judecată pe pârâta SC R. SRL

Brașov, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să anuleze în

parte decizia nr. 176 din 2 aprilie 2003 emisă de pârâtă și să dispună

restituirea în natură a întregului imobil înscris în C.F. nr. 11330 Brașov, sub

nr.top 3452.

Prin sentința civilă nr. 441 din 7 noiembrie 2003,

Tribunalul Brașov, secția civilă, a respins acțiunea formulată de reclamanți și

a admis cererea de intervenție accesorie formulată în interesul pârâtei de

intervenienta R.E.; totodată, i-a obligat pe reclamanți să achite intervenientei

suma de 500.000 lei cheltuieli de judecată.

Sentința a fost menținută prin decizia civilă nr.

7776 din 16 iulie 2004, prin care Curtea de Apel Brașov, secția civilă, a

respins ca nefondat apelul declarat de reclamanți.

Pentru a pronunța aceste hotărâri, ambele instanțe au

reținut aceeași situație de fapt și de drept, în sensul că:

Conform extrasului de C.F. nr. 11330 Brașov, nr.top

3452, imobilul identificat în cartea funciară menționată a fost dobândit în

anul 1929 și intabulat de N.A. și E.P., autorii reclamanților, iar apoi a

intrat în proprietatea statului român ca urmare a naționalizării dispuse în

baza Legii nr. 119/1948.

În anul 1999 în cartea funciară menționată a fost

înscris pe numele statului român dreptul de proprietate asupra unei construcții

compuse din trei camere, bucătărie, baie și debara, construcție ce a fost dată

în administrarea RA R. Brașov și închiriată intervenientei R.E.

Prin decizia a cărei anulare se solicită, pârâta a

respins capătul de cerere privind restituirea în natură a corpului 2 de clădire

anterior descris, tocmai datorită înscrierii în cartea funciară a dreptului de

proprietate aparținând statului român.

Susținerea reclamanților că în acest imobil a

funcționat o brutărie și că acesta a fost motivul pentru care s-au aplicat

dispozițiile Legii nr. 119/1948, a fost infirmată de concluziile expertizei

efectuate în cauză, din care rezultă că în acest corp funcționa un cuptor de

brutărie cu coș de fum cu malaxor și anexe, dar fără să fie înscris în C.F. cu

această mențiune după naționalizare, spațiul fiind dezafectat și repartizat cu

destinația de locuință.

Dacă înscrierea în cartea funciară în calitate de

proprietar a statului român cu titlul de construire nu era reală, atunci

reclamanții puteau formula acțiune în rectificare în condițiile art. 34 din

Decretul-lege nr. 115/1938, ceea ce nu s-a întâmplat.

Împotriva deciziei curții de apel au declarat recurs

reclamanții, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de recurs invocat,

recurenții arată că prin Legea nr. 119/1948 s-au naționalizat întreprinderile

industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi, și nu locuințe.

Imobilul înscris în C.F. 11330 Brașov sub nr. top

3452, compus din construcții și teren aferent în suprafață de 172,8 mp situat

în Brașov, a fost dobândit în 1929 prin cumpărare de antecesorii reclamanților

N.A. și E.

Construcția era formată din mai multe corpuri lipite,

având același acoperiș din care unul a fost amenajat ca fiind bucătărie, având

intrare atât din curte cât și din stradă.

Cu ocazia naționalizării fabricilor în baza Legii nr.

119/1948, a fost naționalizată și brutăria, împreună cu casa de locuit, adică

întregul imobil.

Ulterior naționalizării, statul român a schimbat

destinația corpului de casă unde funcționa brutăria, care a fost dezafectată,

creându-se spațiu de locuit, repartizat unor chiriași și recompartimentat prin

desființarea cuptorului, având în prezent 3 camere, bucătărie și baie.

Câtă vreme din toate probele administrate în cauză a

rezultat că brutăria exista la data naționalizării, corpul

II

de

clădire fiind edificat încă înainte de 1933 și nu reprezintă o construcție

nouă, în mod abuziv statul român și-a intabulat în cartea funciară dreptul de

proprietate cu titlu de construire în 1999 și în mod nelegal ambele instanțe

anterioare au apreciat că prezumția instituită de art. 32 din Decretul-lege nr.

115/1938 este o prezumție absolută, privind dreptul de proprietate al statului

român asupra acestui corp de clădire.

Cum acest imobil a aparținut autorilor reclamanților

și a fost naționalizat de la aceștia, reclamanții sunt îndreptățiți în temeiul

Legii nr. 10/2001 la restituirea în natură a întregului imobil.

Recurenții reclamanți solicită admiterea recursului,

modificarea deciziei curții de apel, admiterea apelului, anularea parțială a

deciziei nr. 176 din 2 aprilie 2003 emisă de pârâtă, restituirea în natură și a

corpului

II

de clădire și respingerea cererii de intervenție

accesorie formulată de intervenienta R.E.

Intimații SC R. SRL și R.E., au depus la dosar

întâmpinări, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Prin încheierea din 10 februarie 2006, Înalta Curte

de Casație și Justiție a admis cererea formulată de recurentul C.N. și, în baza

art. 244 pct. l C. proc. civ., a suspendat judecata recursului până la

soluționarea irevocabilă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. 8098/2004 al

Judecătoriei Brașov, având ca obiect: constatarea dreptului de proprietate al

numiților N.A. și E., anterior naționalizării, și asupra corpului de casă din

imobilul înscris în C.F. 1130 Brașov, nr.top 3452, constatarea dreptului de

proprietate al statului român cu titlu de naționalizare în baza Legii nr.

119/1948 asupra acestui corp de casă și înscrierea în C.F. anterior menționată

a titlului cu care statul român deține și acest corp, respectiv naționalizare

în baza Legii nr. 119/1948.

Înalta Curte a dispus repunerea cauzei pe rol la data

de 12 octombrie 2007, după ce s-au depus la dosar în copie legalizată: sentința

civilă nr. 1604 din 22 februarie 2006 a Judecătoriei Brașov, decizia civilă nr.

13 din 16 ianuarie 2007 a Tribunalului Brașov, secția civilă, și decizia civilă

nr. 228 din 14 iunie 2007 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru

cauze cu minori și de familie.

Analizând cele trei hotărâri anterior menționate,

Înalta Curte constată că prin decizia civilă nr. 13 din 16 ianuarie 2007 a

Tribunalului Brașov, secția civilă, s-a admis în parte acțiunea reclamanților și

s-a constatat dreptul de proprietate al statului român asupra imobilului

construcție compusă din 3 camere, bucătărie, baie, debara, înscris la B+13 în

C.F. nr. 11330 Brașov, nr.top 3452, dobândit prin naționalizare în baza Legii

nr. 119/1948, și s-a dispus înscrierea în C.F. menționată a acestui titlu cu

care Statul român deține imobilul în proprietate.

Această decizie a fost menținută de Curtea de Apel

Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, care, prin

decizia nr. 228 din 14 iunie 2007, a respins recursurile declarate împotriva ei

de pârâții SC R. SRL Brașov și Municipiul Brașov prin primar, precum și de

intervenienta R.E.

De asemenea, decizia a fost învestită cu formulă

executorie, titlul executor fiind depus în prezentul dosar de recurs.

Având în vedere hotărârea pronunțată în acest al

doilea proces, care are putere de lucru judecat și este opozabilă pârâtului și

intervenientei din prezenta cauză, Înalta Curte reține că, în realitate, corpul

de clădire ce face obiectul litigiului a fost preluat de stat prin

naționalizare de la autorii reclamanților, și nu construit din fondurile

statului român, inclusiv situația de carte funciară fiind restabilită prin

efectul hotărârii irevocabile, pronunțate în dosarul având număr unic de înregistrare

4888/62/2006.

În atare situație, sunt incidente dispozițiile art. 2

alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001, care prevăd că sunt imobile preluate

abuziv în înțelesul acestui act normativ imobilele naționalizate prin Legea nr.

119/1948.

Cum imobilul este deținut în continuare de stat, sunt

de asemenea aplicabile dispozițiile art. 7 alin. (1) și art. 9 din Legea nr.

10/2001, care consacră regula prevalentei restituirii în natură a imobilelor

preluate abuziv de către stat, ca măsură reparatorie de care beneficiază

persoanele îndreptățite, în temeiul acestei legi speciale.

Față de cele reținute, în baza art. 312 și art. 304

pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanți și

va modifica decizia atacată.

În baza art. 296 C. proc. civ., va admite apelul

declarat de reclamanți împotriva sentinței, pe care o va schimba în tot, în

sensul că va admite contestația formulată de reclamanți, va anula în parte

decizia nr. 176 din 2 aprilie 2003 emisă de pârâta SC R. SRL Brașov și, în baza

art. 7 și art. 9 din Legea nr. 10/2001, va admite în totalitate cererea de

restituire în natură a imobilului, inclusiv a corpului

II

de

clădire, compus din 3 camere, bucătărie, baie, debara, intabulat în C.F. nr.

11330 a localității Brașov, nr.top 3452 și a cotei părți de teren aferente.

Înalta Curte va menține celelalte măsuri reparatorii

menționate în decizia nr. 176 din 2 aprilie 2003 emisă de pârâtă, referitoare

la restituirea în natură a corpului

I

de clădire și a cotei de teren aferente.

Având în vedere că acțiunea reclamanților va fi

admisă în totalitate, instanța va respinge cererea de intervenție formulată de

R.E., chiriașă în imobilul litigios, în interesul pârâtei SC R. SRL Brașov.

În baza art. 274 C. proc. civ., Înalta Curte le va

obliga pe intimate la plata sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată către

recurenți, reprezentând onorariul de avocat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanții C.N., C.M.

Cornel și N.I. împotriva deciziei civile nr. 776/Ap din 16 iulie 2004 a Curții

de Apel Brașov, secția civilă, modifică decizia recurată în sensul că:

„Admite apelul declarat de reclamanți împotriva

sentinței nr. 441 S din 7 noiembrie 2003 a Tribunalului Brașov, secția civilă.

Schimbă în tot sentința apelată. Admite contestația

formulată de reclamanți, anulează în parte decizia nr. 176 din 2 aprilie 2003

emisă de pârâta SC R. SRL Brașov.

Admite în totalitate cererea de restituire a

notificatorilor și dispune restituirea în natură și a corpului II de clădire, compus

din 3 camere, bucătărie, baie, debara, intabulat în C.F. nr. 11330 a

localității Brașov, nr. top 3452 și a cotei părți de teren aferent".

Menține celelalte măsuri ale deciziei nr. 176 din 2

aprilie 2003 emisă de SC R. SRL Brașov, referitoare la restituirea în natură a

corpului I de clădire și a cotei de teren aferente.

Respinge cererea de intervenție accesorie formulată

de intervenienta R.E. în interesul pârâtei SC R. SRL Brașov.

Obligă pe intimate la 500 lei cheltuieli de judecată

către recurenți.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 mai 2008.