ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4579/2004

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea pronunțată la data de 15 martie 2004 în dosarul nr. 1972/2004, Judecătoria Baia Mare a admis cererea de asistență juridică internațională formulată de Tribunalul Capitalei Budapesta a Republicii Ungare și a dispus numirea în cauză a expertului M.E. din Satu Mare, în vederea realizării unei expertize tehnice judiciare în specialitatea construcții hidrotehnice, conform obiectivelor transmise prin cererea de comisie rogatorie internațională. Cauza a fost amânată la data de 29 martie 2004, când s-a dispus a se reveni cu adresă la expertul menționat în vederea depunerii jurământului și pentru efectuarea expertizei dispuse.

Împotriva încheierilor menționate pârâta SC T. SA Baia m are a declarat apel, solicitând admiterea căii de atac exercitate și schimbarea încheierilor atacate, în sensul respingerii cererii de comisie rogatorie. Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 294 din 6 mai 2004, a respins apelul ca inadmisibil, reținând că împotriva încheierilor premergătoare, conform art. 282 alin. (2) C. proc. civ., nu se poate face decât odată cu fondul. Împotriva acestei din urmă hotărâri, pârâta SC T. SA Baia Mare a declarat recurs, întemeiat pe art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ. Recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Inadmisibilitatea privește între altele, contestarea dreptului părții cu privire la calea procesuală aleasă, pentru pretenția juridică a pretenției deduse judecății.

Este de reținut că în aplicarea principiului statuat prin art. 129 din Constituția României, corespunzător art. 21 din legea fundamentală, legea procesuală a determinat riguros, prin norme imperative, desfășurarea procesului civil. Aceste norme, de natură a satisface exigențele art. 1, 5, 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, au creat un cadru adecvat de protecție judiciară a drepturilor persoanei. Revine așadar părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesuale, prin exercitarea căilor de atac în condițiile prevăzute de aceasta. Pârâta vizează provocarea unui control judecătoresc al unor încheieri interlocutorii, prin exercitarea căilor de atac, separat, împotriva acestora.

Însă, în raport de art. 299 C. proc. civ., cu referire la art. 282 alin. (2) din același cod, împotriva încheierilor nu se poate face recurs decât odată cu fondul. Se constată așadar în cauză, neîndeplinirea uneia dintre condițiile ce se vor a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea căilor de atac, cu referire la existența unei hotărâri determinate ca atare de lege, ca fiind susceptibilă de reformare pe această cale. Ori, recunoașterea unei căi de atac în cazuri neprevăzute de legea procesuală civilă constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. În consecință, pentru considerentele ce preced și ca urmare a admiterii excepției, Curtea va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC T. SA Baia Mare, împotriva deciziei nr. 294 din 6 mai 2004 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și contencios administrativ, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2004.