ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 744/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 744/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la
4 septembrie 2003, M.N. a solicitat învestirea cu formulă executorie a
sentinței nr. 143/F/C din 16 iunie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția
comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr. 1894/2003/F/C.
Prin încheierea din Camera
de consiliu din 5 septembrie 2003, a Curții de Apel Pitești, secția comercială
și de contencios administrativ, s-a respins cererea, reținându-se că nu sunt
îndeplinire condițiile prevăzute de art. 376 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva acesteia, N.M. a
declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.
și a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii. Conflictul între el
și Ministerul Administrației Publice este un conflict în temeiul legii muncii
și se aplică C. muncii din 24 ianuarie 2003, art. 289, care precizează:
„Hotărârile pronunțate în fond sunt definitive și executorii de drept” și art. 278
pct. 1 C. proc. civ.
Recursul este nefondat.
Prin sentința nr. 143/F/C
din 16 iunie 2003, a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios
administrativ, s-a admis acțiunea formulată de N.M., împotriva pârâtului
Ministerul Administrației Publice București, s-a anulat Ordinul nr. 550 din 15
octombrie 2001, emis de pârât, s-a dispus reintegrarea reclamantului pe funcția
deținută și a fost obligat pârâtul să-i plătească reclamantului, despăgubiri
echivalente cu drepturile bănești ce i s-au cuvenit pe perioada de la data
emiterii ordinului (15 octombrie 2001) și până la oferirea altei funcții
corespunzătoare sau până la reintegrare.
Creditorul-reclamant N.M. a
formulat cerere de învestire cu formulă executorie a sentinței.
Verificându-se dosarul
cauzei, s-a constatat că debitorul-pârât Ministerul Administrației Publice a declarat
recurs, la 9 iulie 2003, împotriva sentinței, astfel că nefiind îndeplinite
cerințele art. 376 alin. (1) C. proc. civ. (hotărârea nu a devenit
irevocabilă), cererea de învestire cu formulă executorie a fost respinsă.
Operațiunea solicitată
presupune o hotărâre irevocabilă, cerință ce în cauză nu a fost realizată,
fiind declarat recurs de către pârât.
Recurentul are posibilitatea
executării vremelnice în ce privește plata drepturilor izvorâte din raporturile
juridice de muncă, în baza art. 278 pct. 1 C. proc. civ.
Susținerea din recurs, că învestirea
trebuia făcută în temeiul articolului arătat (278) și art. 289 C. muncii, nu
poate fi primită, cerințele pentru învestire fiind din art. 376 C. proc. civ.
În consecință, se va
respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de M.N., împotriva încheierii de ședință din 5 septembrie 2003, a Curții de
Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 9 februarie 2005.