ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3432/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, sub nr. 5975/CA/2004, reclamanta M.V. a solicitat anularea hotărârii nr.

10360 din 15 octombrie 2004, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor și

recunoașterea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că s-a născut în refugiu și beneficiază de prevederile

legii.

Prin sentința civilă nr. 19/CA

- PI din 31 ianuarie 2005, Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea introdusă de reclamanta M.V.

împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Bihor și a anulat hotărârea nr. 10360

din 15 octombrie 2004, emisă de pârâtă.

A obligat pârâta să-i

recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a O.G. nr. 105/1999, aprobată prin

Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut că copiii născuți în refugiu dobândesc

același statut de refugiați, identic cu al părinților.

Împotriva sentinței sus-menționate

a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Bihor, care a motivat că reclamanta

nu era născută la data strămutării părinților săi și ca urmare, nu avea un

domiciliu de unde să fi fost strămutată din motive etnice.

Recursul este nefondat.

Exercitarea drepturilor și

îndatoririlor părinților față de minori impune, pe lângă existența, de regulă,

a unui domiciliu comun, și asigurarea nemijlocită de către părinți, a unor alte

cerințe, cu privire la obligația de întreținere, de îngrijire, de dezvoltare și

de educație.

Concluzia la care se ajunge prin

asumarea raționamentului propus de recurentă, în sensul că un minor, mai ales

de o vârstă foarte fragedă, nu împărtășește condiția grav restrictivă impusă părinților

săi, este eronată și nu poate fi primită.

Soluția, ca și motivarea adusă

de prima instanță, hotărârii pronunțate, sunt în afară de orice critică și

exprimă un mod corect de înțelegere a legii în resorturile și finalitatea sa.

Potrivit prevederilor art. 1

din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de

prevederile acestui act normativ, persoana, cetățean român, care în perioada 6

septembrie 1940 - 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una

din situațiile enumerate în dispozițiile normative menționate.

Din interpretarea

teleologică a prevederilor ordonanței, rezultă că atât obiectul, cât și scopul

reglementării îl constituie acordarea un drepturi compensatorii, pentru

prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, din motive

etnice, în perioada arătată.

Având în vedere că

legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate

persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor

exercitate din motive etnice, prin persoane persecutate trebuie înțeles atât persoanele

care au suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au

suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt

nemijlocit asupra lor.

Acesta este cazul copiilor care

s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost

strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel,

toate consecințele nefavorabile care au decurs din această situație.

În cauză este necontestat că

reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți

să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași prejudicii pe

care le-a suferit și familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.

Față de considerentele mai

sus expuse, recursul declarat se vădește nefondat și urmează a fi respins ca

atare, menținându-se sentința criticată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Casa Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 19/CA - PI din

31 ianuarie 2005 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 31 mai 2005.