ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1758/2005

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin sentința atacată cu

recurs, sentința civilă nr. 282, pronunțată la data de 30 aprilie 2004, în

dosarul nr. 1354/2002, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios

administrativ, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții V.D. și T.C.,

împotriva pârâților Ministerul Economiei și Comerțului și SC R. SA Craiova,

dispunând anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra

terenului, seria M.03 nr. 6596 din 3 septembrie 2001, emis de ministerul pârât,

în favoarea societății comerciale, în ceea ce privește suprafața de 2224 mp.

Pentru a pronunța această

soluție, curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:

Reclamanții, prin acțiunea

înregistrată la Tribunalul Dolj, la data de 17 iulie 2002, au cerut anularea

certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, seria M.03

nr. 6596 din 3 septembrie 2001, emis de fostul Minister al Industriei și

Resurselor, în favoarea SC R. SA Craiova, susținând că terenul în suprafață de

2618,63 mp, situat în Craiova, a fost proprietatea autorului lor comun, T.G.

Tribunalul Dolj, prin

sentința civilă nr. 346 din 17 septembrie 2002, și-a declinat competența, în

favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ.

În cursul judecății,

ministerul pârât și societatea comercială au formulat întâmpinări prin care au

invocat excepțiile privind inadmisibilitatea și tardivitatea acțiunii, ca

urmare a nerespectării prevederilor art. 5 din Legea nr. 29/1990.

Cu privire la excepția

inadmisibilității acțiunii, instanța de fond a reținut că reclamanții au

realizat procedura prealabilă, la dosar existând răspunsul trimis de fostul

Minister al Industriei și Resurselor, la plângerea adresată.

În ceea ce privește excepția

tardivității acțiunii, curtea de apel a reținut că este neîntemeiată, pârâții

nefăcând dovada unei date la care reclamanții au luat cunoștință de actul

administrativ atacat, în raport cu care acțiunea adresată instanței ar fi

tardivă.

În motivarea soluției de

admitere a acțiunii, instanța de fond a reținut că terenul în suprafață de 2224

mp, inclus în certificat, a aparținut autorului reclamanților, astfel că actul

administrativ atacat este nelegal.

Împotriva acestei soluții au

formulat recursuri, SC R. SA Craiova și Ministerul Economiei și Comerțului,

susținând, în esență, că instanța de fond a soluționat în mod greșit excepțiile

invocate, iar, pe fond, curtea de apel, în loc să verifice dacă certificatul

contestat a fost emis cu respectarea prevederilor H.G. nr. 834/1991, a

soluționat cauza, ca având drept obiect revendicarea terenului în litigiu.

Recursurile sunt întemeiate.

Potrivit prevederilor art. 5

alin. (1) din Legea nr. 29/1990, privind contenciosul administrativ, cel care

se consideră vătămat, înainte de a cere instanței, anularea actului administrativ,

trebuie să se adreseze autorității emitente, în termen de 30 de zile de la data

când i s-a comunicat actul.

În cauză, actul

administrativ atacat nu a fost comunicat reclamanților, aceștia având calitatea

de terți în raport cu certificatul de atestare seria M.03 nr. 6596 din 3

septembrie 2001, emis de ministerul de resort, în favoarea societății

comerciale, dar este stabilit cu certitudine că aceștia au luat cunoștință de

existența și de conținutul lui, cel mai târziu, în cursul judecării recursului

soluționat prin decizia nr. 8510 din 26 noiembrie 2001, pronunțată de

Tribunalul Dolj.

Or, din răspunsul trimis cu

adresa nr. 191559 din 26 decembrie 2002, a fostului Minister al Industriei și

Resurselor, rezultă că reclamanții s-au adresat cu reclamație administrativă,

la autoritatea emitentă, la data de 14 iunie 2002, ceea ce înseamnă încălcarea

termenului de 30 de zile prevăzut de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990.

Astfel fiind, rezultă că

primul motiv de recurs este întemeiat, urmând ca recursurile să fie admise,

sentința atacată să fie casată și, rejudecând, acțiunea să fie respinsă,

cercetarea criticilor privind fondul cauzei fiind inutilă, în raport cu soluția

dată recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de SC R. SA Craiova și Ministerul Economiei și Comerțului împotriva sentinței

civile nr. 282 din 30 aprilie 2004, a Curții de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ.

Casează sentința atacată și

în fond, respinge acțiunea formulată de reclamanții V.D. și T.C., ca tardivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 martie 2005.