ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4818/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 242 din 8 iunie 2004, Tribunalul Bacău a condamnat pe inculpatul D.V., la 6 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20, raportat la art. 174, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. S-a dedus detenția de la 1 martie 2004 și s-a menținut starea de arest, a fost obligat la 10.052.100 lei despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare a părții vătămate către Casa de Asigurări de Sănătate Bacău. Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut că la data de 19 martie 2003, fiind în stare de ebrietate, a avut o altercație cu partea vătămată D.G., ce a degenerat în violențe.

Astfel, inculpatul a aruncat cu o furcă spre partea vătămată, lovindu-l în partea occipitală dreaptă, consecința fiind cauzarea unei leziuni ce a necesitat 28-30 zile îngrijiri medicale și i-a pus viața în pericol. Apelul inculpatului a fost respins de Curtea de Apel Bacău. Împotriva deciziei, condamnatul D.V. a declarat recurs, solicitând în principal schimbarea încadrării juridice a faptei din tentativă de omor în vătămare corporală gravă, iar în subusidiar, reducerea pedepsei aplicate. Recursul nu este fondat. Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul, cu intenție a aruncat un corp contondent, apt a produce moartea, spre partea vătămată, care a fost lovită în zona occipitală, zonă considerată vitală.

Partea vătămată a fost supusă unei intervenții chirurgicale, iar viața i-a fost pusă în primejdie, fapt atestat și de certificatul medico-legal nr. 1275 din 25 iulie 2003 al Serviciului de Medicină Legală Bacău. Aruncând spre victimă furca, inculpatul a prevăzut că, urmare violenței exercitate, victima ar putea deceda și, chiar dacă nu a urmărit și nu a dorit un astfel de rezultat, l-a acceptat, fapta sa fiind comisă cu intenție indirectă. Zona afectată și intensitatea loviturii au fost de natură a pune în primejdie viața părții vătămate, salvat datorită intervenției medicale. Rezultă deci, că încadrarea juridică dată faptei, tentativă de omor, este corectă. În legătură cu individualizarea pedepsei se constată că aceasta corespunde criteriilor de individualizare, fapta având un grad ridicat de pericol social, împrejurarea în care a fost comisă și persoana inculpatului recidivist.

În raport de cele arătate, recursul nefiind fondat, va fi respins ca atare în baza art. 385 15 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., menținând hotărârea atacată. Se va deduce din pedeapsă timpul arestării la zi, iar inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.V., împotriva deciziei penale nr. 224 din 3 august 2004 a Curții de Apel Bacău. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 1 martie 2004 la 27 septembrie 2004. Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 septembrie 2004.