ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5228/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5228/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra cererii de revizuire de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6000/2001 a
Judecătoriei Arad a fost admisă în principiu și în fond acțiunea reclamantului S.E.,
cât și cererea reconvențională a pârâtului U.V.N.E., constatându-se calitatea
lor de moștenitori legali după defuncții U.N. și U.A., componența masei
succesorale din activul succesoral (terenuri și bunuri mobile) în valoare de
159.463.480 lei și pasivul succesoral format dintr-un drept de creanță al
pârâtului U.V.N.E. în valoare de 21.725.000 lei (cheltuieli de înmormântare,
amenajarea locului de veci). A fost sistată indiviziunea asupra activului prin
formarea a două loturi atribuite fiecărei părți, loturi egalizate prin
stabilirea unei sulte în sarcina pârâtului, contestatorului din cauză.
Prin decizia civilă nr. 76/A din 12 februarie
2002 a fost admis apelul declarat de S.E., reactualizându-se valoarea terenului
și a sultei.
Curtea de Apel Timișoara, prin decizia civilă
nr. 1426 din 28 mai 2002 a respins recursul declarat de pârâtul U.V.N.E.
împotriva hotărârii instanței de apel, reținând că în mod corect s-a soluționat
apelul, fără a se pronunța și cu privire la cererea reconvențională, în
condițiile în care aceasta nu a fost criticată și pârâtul nu a declarat apel,
cu motivarea că poate cere reactualizarea în cursul executării hotărârii.
Ca urmare a executării silite s-a formulat
contestație la executare și Judecătoria Arad a reactualizat pretențiile ambelor
părți.
Tribunalul Arad, prin decizia civilă nr. 472/R
din 28 mai 2003 a admis recursul declarat de S.E., a modificat în totalitate
hotărârea instanței de fond, respingând contestația la executare formulată de U.V.N.E.,
cu motivarea că în cursul executării silite, pe calea contestației la executare
partea care nu a exercitat căile ordinare de atac împotriva titlului executor,
nu poate obține ceea ce nu a valorificat pe acea cale.
Revizuientul U.V.N.E. prin cererea înregistrată
sub nr. 3901 din 14 iulie 2003 la această instanță, invocând dispozițiile art. 322
pct. 7 C. proc. civ. susține că dispozițiile deciziei civile nr. 472/R din 28
mai 2003 a Tribunalului Arad sunt în vădită contradicție cu decizia civilă nr. 1426
din 28 mai 2002 a Curții de Apel Timișoara.
Cererea de revizuire nu este fondată.
Art. 322 pct. 7 C. proc. civ. reglementează
posibilitatea revizuirii dacă există hotărâri definitive potrivnice date de
instanțe de același grad sau de grade deosebite în una și aceeași pricină,
între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Rațiunea reglementării revizuirii prevăzute în
art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se găsește în necesitatea de a se înlătura
încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanțele au dat
soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și
aceleași părți; în asemenea situații executarea hotărârilor este imposibilă ca
urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este
favorabilă, iar ieșirea din situația anormală, creată de existența hotărârilor
potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea și anularea ultimei
hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.
În speță nu sunt îndeplinite cerințele art. 322
pct. 7 C. proc. civ., deoarece nu există două hotărâri potrivnice definitive,
date în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași
calitate. Prima hotărâre care a format obiectul executării silite s-a dat
într-un proces având ca obiect stabilirea masei succesorale și ieșire din
indiviziune. Cea de-a doua hotărâre s-a dat într-un proces având ca obiect contestație
la executare.
Cele două hotărâri privesc prin urmare pricini
diferite. Persoanele în cauză au calități diferite, reclamant și pârât în prima
cauză, contestator și intimat în cea de-a doua .
De altfel, revizuientul a dorit ca pe calea
contestației la executare, soluționată prin hotărârea pe care o consideră
contrară celei prin care s-a soluționat definitiv și irevocabil o sistare a
indiviziunii între părțile din dosar, tinde la obținerea unor pretenții
pierdute în acest din urmă proces, în care procesual nu a exercitat calea de
atac a apelului.
Revizuientul pârât în acea cauză nu a declarat
apel împotriva hotărârii instanței de fond, pentru a se putea actualiza
valoarea despăgubirilor acordate, situație în care, acestuia nu i se putea
actualiza în contestația la executare, el neexercitând căile de atac pe care le
avea la îndemână împotriva titlului.
În aceste condiții, nu există hotărâri
potrivnice în sensul la care se referă art. 322 pct. 7 C. proc. civ. , așa
încât cererea de revizuire fiind nefondată, urmează să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
cererea de revizuire a deciziei civile nr. 472/R din 28 mai 2003 a Tribunalului
Arad, formulată de U.V.N.E.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 septembrie 2004.