ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1657/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 3633 din

30 aprilie 2004, Judecătoria Ploiești, a admis în parte acțiunea formulată de

reclamanta S.N.P. P. SA București, sucursala Bihor, împotriva pârâtelor C.F.R.

M. SA, sucursala Cluj, SC P. SA Ploiești și S.N.P. P. SA București, prin care

s-a solicitat obligarea pârâtei în sarcina căreia se va stabili culpa.

Prin decizia nr. 577 din 5

august 2004, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ,

a apelul declarat de reclamanta S.N.P. P. SA, împotriva sentinței nr. 3633 din 30

aprilie 2004, pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu pârâtele

C.F.R. M. SA, sucursala Iași, SC P. SA Ploiești și S.N.P. P. SA București, sucursala

Pitești și în consecință, a obligat pârâta C.F.R. M. SA, sucursala Cluj să

plătească reclamantei suma de 98.506.830 lei cu contravaloare marfă, plus

6.675.410 lei cheltuieli de judecată. A respins acțiunea față de pârâta SC P.

SA Ploiești, ca neîntemeiată și față de pârâta S.N.P. P. SA București, sucursala

Pitești, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei ultime

hotărâri a declarat recurs pârâta C.F.R. M. SA, sucursala Cluj.

Instanța a invocat din

oficiu excepția de necompetență materială a Curții de Apel Ploiești de a

soluționa pricina ca apel, în raport de dispozițiile art. 282

1

C.

proc. civ., potrivit cărora „nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești

date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii

de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la un miliard de

lei, inclusiv, atât în materie civilă cât și în materie comercială ..”.

În speță, cauza a fost

judecată în primă instanță de Judecătoria Ploiești și având în vedere

dispozițiile legale sus-menționate, se constată că hotărârea pronunțată nu era supusă

apelului, ci recursului.

În conformitate cu

dispozițiile art. 299 alin. (1) și (3) C. proc. civ., astfel cum au fost

modificate prin Legea nr. 195/2004, competența de soluționare a recursului

declarat în cauză revine Tribunalului Prahova, ca instanță imediat superioară

Judecătoriei Ploiești.

În consecință, urmează a se

admite excepția de necompetență materială a Curții de Apel Iași, a se casa

decizia atacată și a se trimite cauza la Tribunalul Prahova, pentru

soluționarea recursului declarat de pârâta C.F.R. M. SA, sucursala Cluj,

împotriva sentinței menționată anterior.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția

necompetenței materiale.

Casează decizia nr. 577 din

5 august 2004, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ și trimite cauza la Tribunalul Prahova, pentru soluționarea

recursului declarat de pârâta C.F.R. M. SA, sucursala Cluj, împotriva sentinței

nr. 3633 din 30 aprilie 2004, a Judecătoriei Ploiești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 10 martie 2005.