ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 9008/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 9008/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data
de 15 iulie 2004, reclamantul S.C. a solicitat anularea hotărârii nr. 3116 din
11 iunie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Brașov și recunoașterea
calității de beneficiar al prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Curtea de Apel Brașov, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 260/F din
28 octombrie 2003, a admis acțiunea reclamantului, a anulat hotărârea nr. 3116/2003,
emisă de Comisia pentru aplicarea O.G. nr. 105/1999 și în consecință, a obligat
pârâta, să emită o nouă hotărâre, care să constate că perioada 29 ianuarie 1960
- 16 decembrie 1961 se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut că din probele administrate, reclamantul a făcut dovada că a efectuat
stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a
Serviciului Muncii, astfel cum prevede art. 1 din Legea nr. 309/2002, pe
perioada 29 ianuarie 1960 - 16 decembrie 1961.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov, susținând că pe de o
parte, că instanța nu putea acorda drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002,
după data de 29 ianuarie 1961, respectiv 29 ianuarie 1960 - 16 decembrie 1961,
iar pe de altă parte, reclamantul nu poate beneficia de aceste drepturi,
deoarece a efectuat stagiul militar în cadrul Ministerului Forțelor Armate.
Recursul este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 1 din
Legea nr. 309/2002, privind recunoașterea și acordarea unor drepturi,
persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a
Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, beneficiază de prevederile acestei
legi, cetățeanul român, care a lucrat în timpul stagiului militar în
detașamente de muncă, în perioada 1950 - 1961.
În speță, din livretul militar al
reclamantului rezultă că acesta a lucrat în timpul stagiului militar, în
perioada 20 ianuarie 1960 - 12 decembrie 1961, în funcția de motorist.
Or, câtă vreme este dovedită
împrejurarea că reclamantul a prestat muncă în timpul stagiului militar,
într-un detașament organizat în acest scop și în intervalul de timp impus de
lege, nu există temei de a-l excepta de la recunoașterea drepturilor sale.
În caz contrar s-ar ajunge la
situații inechitabile, de recompensare în parte a muncii, datorită unei
împrejurări formale.
În consecință, recursul va fi
respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Brașov împotriva sentinței civile nr. 260/F din 28
octombrie 2003 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios
administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 15 decembrie 2004.