ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1525/2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1525/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 142

din 19 februarie 2004, Tribunalul Iași a condamnat pe inculpatul

P.D.

, pentru săvârșirea infracțiunilor

de:

- luare de mită, prevăzută

și pedepsită de art. 254 alin. (2) C. pen., raportat la art. 6 și 7 alin. (1)

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3

ani închisoare;

- trafic de influență,

prevăzută și pedepsită de art. 257 C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr.

78/2000, cu referire la art. 1 lit. a) din Legea nr. 78/2000, la pedeapsa de 2

ani închisoare;

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele cu închisoarea stabilite

inculpatului pentru infracțiunile concurente, acesta urmând să o execute pe cea

mai grea de 3 ani închisoare.

S-a aplicat inculpatului

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a),

b) și d) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza dispozițiilor art.

86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării

pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 6 ani, calculat în conformitate

cu art. 86

2

C. pen.

A fost desemnată ca

instituție abilitată cu supravegherea inculpatului, B.E.P. din cadrul

Tribunalului Iași.

În baza dispozițiilor art.

86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul a fost

obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte în ultima

zi de vineri a fiecărei luni la instituția desemnată cu supravegherea lui;

b) să anunțe, în prealabil,

orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, și orice deplasare care

depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să

justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de

natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;

S-a atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen.

În baza dispozițiilor art.

254 alin. (3) C. pen., s-a confiscat de la inculpat suma de 1.160.000 lei.

S-a luat act că denunțătorul

Ș.G. a renunțat la pretențiile inițial formulate.

În baza dispozițiilor art.

191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească statului

cheltuieli judiciare în sumă de 7.000.000 lei.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut, în esență, că inculpatul în calitate de agent

principal de poliție, având funcția de șef de Post în com. Vlădeni, detașat cu

începere de la 15 noiembrie 2002 la Postul de Poliție Bivolari, în ziua de 20

noiembrie 2002 a fost surprins în flagrant când a primit de la denunțătorul

Ș.G. suma de 4 milioane lei, 3 kg de pește și o rață, pentru a nu-și îndeplini

obligațiile de serviciu și pentru a interveni pe lângă inspectorul de poliție

C.C., pentru a nu da curs sesizării în vederea aplicării Legii nr. 61/1991. În

același scop a primit de la același denunțător în ziua de 18 noiembrie 2002 o

curcă tăiată în greutate de 5 kg și în luna mai 2002 un miel.

Vinovăția inculpatului a

fost stabilită pe baza procesului-verbal de sesizare, procesului-verbal de

individualizare a bancnotelor și de preluare a unui reportofon,

procesului-verbal de transcriere a convorbirilor înregistrate pe bandă

magnetică între inculpat și denunțător, înscrisurilor privind constatarea

contravențiilor săvârșite de denunțător, declarațiilor unor martori,

proceselor-verbale de confruntare între inculpat și denunțător.

Coroborând toate probele

administrate, instanța a stabilit următoarea situație de fapt:

Inculpatul P.D. a

funcționat, începând din anul 1994, în calitate de șef de Post de Poliție în

com. Vlădeni, jud. Iași. Denunțătorul Ș.G.E. a locuit în comuna Vlădeni, sat

Borșa. El a avut mai multe conflicte cu unii dintre consăteni, în urma cărora a

fost sancționt contravențional, unul dintre procesele-verbale fiindu-i dresat

în ziua de 8 aprilie 2002, pentru un scandal provocat într-un bar.

În aceeași noapte au fost

distruse prin incendiere, mai multe furaje aflate în curțile unor cetățeni din

comuna Vlădeni, denunțătorul Ș.G. fiind bănuit ca fiind autorul distrugerilor.

El a fost audiat la sediul

postului de poliție atât de inculpat cât și de inspectorul de poliție C.C.,

acesta din urmă, fiind sesizat să întocmească un dosar conform Legii nr.

61/1992, în vederea înaintării către instanța competentă.

Pentru a nu începe urmărirea

penală împotriva sa denunțătorul Ș.G. i-a dat inculpatului un miel, chemându-l

la stâna unde-și avea oile, în luna mai 2002. Deși inculpatul a primit mielul tăiat,

ulterior la 12 iulie 2002, a început urmărirea penală pentru săvârșirea

infracțiunilor de distrugere și violare de domiciliu, iar la 19 septembrie

2002, a întocmit referatul de terminarea cercetărilor penale împotriva lui Ș.G.

Întrucât organele de poliție

i-au mai întocmit încă două procese-verbale de contravenție, prin care i-au

aplicat amenzi, iar inspectorul de poliție C.C. a sesizat instanța, conform

Legii nr. 61/1992, Ș.G. l-a contactat pe inculpatul P.D., cerându-i să nu

înainteze instanței relațiile solicitate și să intervină pe lângă C.C., în

favoarea sa. Ca urmarea apelurilor telefonice și discuțiilor purtate cu

inculpatul, acesta i-a promis că-l va ajuta, primind drept recompensă un curcan

tăiat. Astfel, în ziua de 18 noiembrie 2002, Ș.G. a venit în municipiul Iași

însoțit de fiica sa, Ș.M., s-au prezentat la medicul legist, apoi s-au deplasat

la Inspectoratul de Poliție al Județului Iași și, în final, la Cabinetul

Inspectorului C.C., unde a fost audiat în legătură cu faptele ce făceau obiectul

dosarului de contravenție și a depus, la rândul său, plângere și certificatele

medico-legale.

Cu această ocazie, în acea

zi, în jurul orei 12,00, Ș.G. s-a întâlnit cu inculpatul P.D. și, apoi, au

plecat împreună și cu fiica sa spre locul unde inculpatul avea parcată mașina.

Pe acest traseu, între cei doi a avut loc o discuție referitoare la intervenția

în favoarea sa la inspectorul de poliție C.C. Deoarece inculpatul l-a asigurat

că toate rugămințile sale se vor rezolva favorabil, Ș.G. s-a hotărât să-i dea

acestuia curca pe care o avea asupra sa.

În momentul deplasării la

Iași, denunțătorul a luat cu el de acasă o curcă tăiată de 5 kg, pe care dorea

să o ducă surorii sale, precum și 4 milioane lei, din care intenționa să-i

cumpere fiicei sale haine.

Ș.G. l-a însoțit pe inculpat

la mașina acestuia și, când a ridicat capota, i-a pus curca în portbagaj.

Pe traseul parcurs de cei

doi până la mașină, inculpatul l-a întrebat pe Ș.G. dacă are asupra sa bani,

pentru că ar fi fost necesari la intervenția de favoare promisă.

Ș.G. i-a relatat despre suma

pe care o avea asupra sa și, aflând de la inculpat că ar fi tocmai potrivită

scopului arătat, i-a precizat acestuia că nu i-o poate da, deoarece trebuie

să-i cumpere haine fiicei sale. P.D. i-a spus că se pot întâlni mai târziu

pentru a rezolva această problemă, însă întâlnirea nu s-a mai produs.

Ulterior, Ș.G., după o

analiză a faptelor și a discuțiilor cu inculpatul, s-a hotărât să-l denunțe pe

acesta, lucru pe care l-a și făcut în ziua de 19 noiembrie 2002 la P.N.A. Iași.

Flagrantul organizat în acea zi nu a avut loc, deoarece inculpatul nu s-a

prezentat la întâlnirea stabilită cu denunțătorul, fiind plecat la Iași în

interes de serviciu.

În cursul serii acelei zile

de 19 noiembrie 2002, denunțătorul a luat legătura telefonic cu inculpatul și

au stabilit să se întâlnească în dimineața zilei de 20 noiembrie 2002.

Ș.G. a venit de la

domiciliul său, având asupra sa o plasă ce conținea pește proaspăt, aproximativ

3 kg, și o rață de aceeași greutate. I s-a predat de către lucrătorii P.N.A.

suma de 4.000.000 lei și un reportofon în vederea înregistrării convorbirilor.

Mituitorul a aflat însă de la soția inculpatului că acesta se află la Postul de

Poliție Bivolari pentru a rezolva chestiuni de serviciu, aceasta la cererea denunțătorului,

notându-și pe un bilet numărul de telefon al postului de poliție. Luând

legătura cu inculpatul de la un post telefonic public Ș.G. a aflat de la acesta

că urmează să se deplaseze la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, pentru a

însoți inculpați arestați în vederea prezentării materialului de urmărire

penală și au stabilit să se întâlnească la sediul Parchetului.

În jurul orelor 15,00 –

15,30, inculpatul a ieșit din sediul parchetului și s-a întâlnit cu mituitorul,

purtând o discuție înregistrată cu reportofonul pe care acesta din urmă îl avea

dat de P.N.A. Iași și din conținutul căreia rezultă, pe de o parte, caracterul

relațiilor apropiate dintre cei doi, care, după cum se poate observa din

transcrierea înregistrării, vorbeau despre baruri în care se întâlniseră

înainte iar, pe de altă parte, înțelegerea celor doi.

Ca urmare a acestei

convorbiri, Ș.E.G. s-a deplasat în apropierea sediului I.J.P. Iași, unde l-a

așteptat pe inculpat. Acesta a ieșit din sediul acestei instituții, împreună cu

agentul de poliție M.P. de la Postul de Poliție Bivolari.

Într-un grup format din:

inculpat, denunțător, M.P. și o femeie pe care mituitorul o cunoscuse cât timp

l-a așteptat pe inculpat, s-au deplasat spre capătul străzii Sărărie și pe

traseu s-au împărțit: Ș.G. și inculpatul pe trotuarul stâng al șoselei, iar

M.P. și femeia pe partea dreaptă, dar în apropierea stației P. s-au reunit.

Timp de câteva minute inculpatul a luat relații despre posibilitatea de

deplasare spre Vlădeni sau Bivolari, iar apoi a intrat însoțit de subalternul

său, M.P. în barul C.T. Denunțătorul, care intrase în acest bar înaintea

inculpatului, a comandat băuturi alcoolice pe care le-a plătit, fiind consumate

de cei 3 într-un interval de 10 minute. Apoi au părăsit acel local în următoarea

ordine: M.P., inculpatul, care avea asupra sa sacoșa dată de Ș.G., ce conținea

peștii, rața tăiată și banii. Ieșind din bar, inculpatul s-a apropiat de

colegul său de serviciu și împreună au trecut pe partea opusă a străzii. Ș.G.,

după ce a ieșit din bar, a intrat într-un alt local ce se află la intersecția

străzii Sărărie cu cea care urcă pe B-dul Coposu și din acel loc a confirmat

lucrătorilor P.N.A, faptul că bunurile și banii au ajuns în posesia

inculpatului, iar aceștia l-au oprit pe inculpat și pe colegul său și i-au

condus la parchet.

Când i s-a cerut

inculpatului să scoată conținutul pungii ce o avea asupra sa, acesta a refuzat.

La examinarea vizuală a

mâinilor inculpatului sub lumina razelor ultraviolete s-a constatat că pe fața

externă a acestora se găseau urme de la substanța fluorescentă cu care au fost

tratați banii, astfel: pe degetul mic al mâinii stângi, la nivelul comisurii și

pe toate falangele celor 4 degete ale mâinii drepte, la nivelul comisurii,

toate aceste urme având o formă liniară. Pe fața anterioară a palmelor nu au

fost relevate urme de substanță fluorescentă.

Examinarea pungii, care nu a

fost tratată cu substanță de contrast a scos în evidență faptul că mânerele

acesteia prezentau urme asemănătoare cu cele de pe mâini și de pe bancnote.

Apelul declarat de inculpat

împotriva acestei sentințe a fost admis, prin decizia penală nr. 316/2004,

pronunțată de Curtea de Apel Iași, care rejudecând cauza a schimbat încadrarea

juridică a infracțiunii de luare de mită, înlăturând dispozițiile art. 41 alin.

(2) și a recunoscut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă, prevăzută

de art. 74 lit. a) C. pen., reducând pedepsele.

Astfel, Curtea a dispus:

În baza art. 334 C. proc.

pen., schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 254 alin.

(2) C. pen., raportat la art. 6 și 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu

referire la art. 1 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., raportat

la art. 6 și 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 1 lit. a)

din Legea nr. 78/2000.

Reține în favoarea

inculpatului dispozițiile art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) și d) C. pen.

Reduce pedepsele aplicate,

după cum urmează: pentru infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254

alin. (2) C. pen., raportat la art. 6 și 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu

referire la art. 1 lit. a) din Legea nr. 78/2000, de la 3 ani închisoare, la 2

ani și 6 luni închisoare, iar pentru infracțiunea de trafic de influență,

prevăzută de art. 257 C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, de la

2 ani, la un an și 6 luni închisoare.

Menține pedeapsa

complimentară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) și

c) C. pen., pe o durată de 2 ani, aplicată pentru infracțiunea de luare de

mită.

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa principală de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa

complimentară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) și

c) C. pen., pe o durată de 2 ani.

Reduce la 5 ani termenul de

încercare prevăzut de art. 86

2

C. pen.

Menține toate celelalte

dispoziții ale sentinței penale apelate.

Instanța a apreciat că deși

inculpatul a primit de la Ș.G., în mai multe rânduri, bani și produse

alimentare, pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu sau să întârzie

îndeplinirea acestora, fapta sa nu este o infracțiune continuată de luare de

mită, ci „o singură infracțiune”, în raport de care se justifică reducerea

pedepsei. Totodată, în raport de conduita bună a inculpatului înainte de

săvârșirea infracțiunilor, s-a considerat că se impune recunoașterea

circumstanței atenuante, prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen.

Împotriva ultimei hotărâri a

declarat recurs inculpatul, cerând achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit.

a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) din același cod,

susținând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale celor două

infracțiuni pentru care a fost condamnat.

Motivul invocat va fi

analizat în raport de cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 12

C. proc. pen.

Examinând hotărârea atacată

prin prisma motivului de recurs, dar și sub aspectul cazurilor de casare care

se iau în considerare din oficiu, Curtea apreciază că recursul este nefondat.

Instanța de apel a făcut o

analiză minuțioasă a probelor, apreciindu-le corect și a reținut just vinovăția

inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de

influență. Motivarea instanței de apel este însușită de Curte, considerându-se

inutilă reluarea argumentației din cuprinsul deciziei. Transcrierea

înregistrării conversației dintre inculpat și denunțător cu ocazia

flagrantului, este elocventă în privința relațiilor apropiate, prietenești,

existente între ei. Bazându-se pe aceste relații, inculpatul a primit suma de

bani și alimentele oferite de Ș.G., atât pentru ca el să nu-și îndeplinească

atribuțiile de serviciu, cât și pentru a interveni pe lângă inspectorul de

poliție C.C., în același scop.

Convingător, instanța de

apel a înlăturat toate apărările inculpatului cu privire la împrejurările în

care sacoșa conținând banii și alimentele a ajuns în posesia sa.

Schimbarea însă a încadrării

juridice a infracțiunii de luare de mită, prin înlăturarea dispozițiilor art.

41 alin. (2) C. pen., este greșită, dar fiind investită numai cu recursul

inculpatului, Curtea nu poate să corecteze această greșeală, întrucât ar

înfrânge dispozițiile art. 385

8

C. proc. pen., creând inculpatului o

situație mai grea.

La stabilirea cuantumului

pedepselor și a modalității de executare a acestora, s-a avut în vedere

împrejurările comiterii faptelor, urmările produse, dar și situația personală a

inculpatului, care nu are antecedente penale, este căsătorit și are în întreținere

doi copii minori.

Toate aceste considerente,

converg către ideia menținerii hotărârii atacate.

În conformitate cu

dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul

urmează a fi respins.

Văzând și dispozițiile art.

192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul P.D. împotriva deciziei penale nr. 316 din 17

septembrie 2004 a Curții de Apel Iași.

Obligă pe recurent să

plătească statului suma de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 2 martie 2005.