ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6247/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6247/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului în anulare de
față,
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Procurorul general de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție, în conformitate cu art. 409 și art. 410
alin. (1) pct. 17
1
teza a doua C. proc. pen., a declarat recurs în
anulare împotriva sentinței penale nr. 28 din 27 februarie 2004 a Judecătoriei
Dragomirești, definitivă prin neapelare, pe motiv că în cauză s-a făcut o
greșită aplicare a legii de natură să influențeze soluția procesului.
Examinând recursul declarat, se
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 28 din 27
februarie 2004, a Judecătoriei Dragomirești, județul Maramureș, a fost
condamnat inculpatul U.I. la o pedeapsă de 3 ani și 3 luni închisoare, pentru
comiterea infracțiunii de distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (4) C. pen.,
cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat
suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată
inculpatului prin sentința penală 517 din 21 noiembrie 2000 a Judecătoriei
Sighetu Marmației pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 41
alin. (1) și (2) C. pen. și art. 42 C. pen.
În baza art. 10 din Legea nr.
137/1997, s-a revocat beneficiul grațierii pentru pedeapsa de 6 luni
închisoare, aplicată prin aceeași sentință penală nr. 516/2000, pentru
săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen., cu
aplicarea art. 41 alin. (1) și (2) și art. 42 C. pen.
S-a dispus ca inculpatul să execute
în condiții privative de libertate, prevăzute de art. 71 și art. 64 C. pen., o
pedeapsă rezultantă de 4 ani și 9 luni închisoare, compusă din 3 ani și 3 luni închisoare,
la care se adaugă un an închisoare și respectiv 6 luni închisoare.
În pronunțarea acestei sentințe, s-a
reținut că inculpatul la 5 noiembrie 2003, cu intenție a distrus și degradat
prin incendiere o anexă gospodărească proprietatea comună a sa și soției sale,
producând un pericol public pentru casele și anexele gospodărești ale
vecinilor.
În recursul în anulare, s-a motivat
că în mod corect instanțele au revocat atât grațierea cât și suspendarea
condiționată, privind cele două pedepse, însă trebuia să constate că pedeapsa
de un an închisoare este concurentă cu cea de 6 luni închisoare și în
consecință aceste pedepse trebuiau contopite, încât inculpatul, pe lângă
pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare, să execute rezultanta de un an
închisoare și nu să i se adauge cele două pedepse de un an închisoare și
respectiv 6 luni închisoare, făcându-se un cumul aritmetic.
Văzând fișa de cazier a inculpatului
și sentința penală 516 din 21 noiembrie 2002, se constată că inculpatul a fost
condamnat la o pedeapsă de un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de
înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen. și la o altă pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru comiterea
infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41
C. pen.
În baza art. 81 C. pen., s-a
suspendat executarea pedepsei de un an închisoare, iar potrivit art. 1 din
Legea nr. 137/1997 s-a constatat că pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată
pentru infracțiunea de uz de fals este grațiată.
S-a reținut ca situație de fapt, în
pronunțarea acestei sentințe, că în toamna anului 1993, inculpatul deși știa că
nu are dreptul la șomaj, a apelat la numitul G.V. care a completat în fals
carnetul său de muncă referitor la unele angajări pe diferite perioade de timp,
precizând în final că a fost angajat la SC C. SA și i s-a desfăcut contractul
de muncă potrivit art. 130 lit. a) C. muncii, deși în realitate, inculpatul nu
a fost niciodată angajatul acestei societăți. Pe baza datelor false a depus
dosarul la Oficiul de șomaj primind pe nedrept suma de 255.236 lei, vizând
perioada 28 ianuarie - 31 iulie 1994.
Așa cum s-a motivat în recursul în
anulare și așa cum s-a menționat și arătat în sentința penală nr. 516, se
constată că în mod corect instanța a revocat suspendarea condițională a
executării pedepsei și revocat beneficiul grațierii, însă în mod nejustificat a
dispus ca aceste pedepse să fie totalizate cu pedeapsa de 3 ani și 3 luni
închisoare, deși faptele pentru care a fost condamnat la un an închisoare și
respectiv 6 luni închisoare sunt concurente.
Ca atare, recursul în anulare se va
admite în baza art. 409 și art. 414
1
C. proc. pen., împotriva
sentinței penale nr. 28/2004 a Judecătoriei Dragomirești, numai cu privire la
neaplicarea art. 34 lit. b) C. pen., vizând pedepsele aplicate prin sentința
penală nr. 516/2000 a Judecătoriei Sighetul Marmației.
Urmează deci, ca potrivit art. 33
lit. a) și art. 34 lit. a) C. pen., să se contopească pedepsele de un an
închisoare și de 6 luni închisoare astfel că, inculpatul să execute pedeapsa
cea mai grea de un an închisoare, care se adaugă la pedeapsa de 3 ani și 3 luni
închisoare, în total va executa 4 ani și 3 luni închisoare în condițiile art.
71 și art. 64 C. pen.
Se vor menține în rest celelalte
dispoziții ale sentinței.
Se va deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului perioada executată de la data de 20 aprilie 2004 la 24 noiembrie
2004.
Văzând și dispozițiile art. 189 și
urm. C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul în anulare declarat
de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție împotriva sentinței penale nr. 28 din 27 februarie 2004 a Judecătoriei
Dragomirești, privind pe inculpatul U.I., numai cu privire la neaplicarea art.
34 lit. b) C. pen., referitor la pedepsele aplicate prin sentința penală nr.
516/2000 a Judecătoriei Sighetu Marmației și la cuantumul pedepsei de executat.
Rejudecând, conform art. 33 lit. a)
și art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele de un an închisoare, pentru
care s-a făcut aplicarea art. 83 C. pen. și de 6 luni închisoare, pentru care
s-a făcut aplicarea art. 10 din Legea nr. 137/1997, aplicate prin sentința
penală nr. 516/2000 a Judecătoriei Sighetu Marmației și dispune să se execute
pedeapsa cea mai grea de un an închisoare, care se adaugă la pedeapsa de 3 ani
și 3 luni închisoare, aplicată în cauză, urmând ca inculpatul U.I. să execute,
în total 4 ani și 3 luni închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale
sentinței.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului perioada executată de la 20 aprilie 2004 la 24 noiembrie 2004.
Onorariul cuvenit apărătorului din
oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
24 noiembrie 2004.