ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1350/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1350/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data
de 26 februarie 2004, reclamanta T.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 8946
din 8 ianuarie 2004, emisă de Casa Județeană de Pensii Dolj și obligarea
acesteia să-i recunoască și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
În motivarea acțiunii, reclamanta a
arătat că, deși a depus acte oficiale doveditoare, care atestă efectuarea
stagiului militar, de către soțul său predecedat, în cadrul detașamentelor de
muncă din subordonarea fostei Direcții Generale a Serviciului Muncii, comisia
sesizată i-a respins cererea, apreciind greșit că aceasta nu se încadrează în
dispozițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Curtea de Apel Craiova, secția de
contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 208 din 1 aprilie 2004, a
admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a constatat că reclamanta
beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada
martie 1953 - aprilie 1956, începând cu data de 1 ianuarie 2004.
Instanța a reținut că soluția
respectivă se impune în raport cu mențiunile făcute în livretul militar al
defunctului T.A., în sensul că în perioada martie 1953 - aprilie 1956 a
efectuat stagiul militar, ca soldat neinstruit.
Împotriva sentinței a declarat
recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, considerând-o nelegală și
netemeinică.
Recurenta a susținut că în mod
eronat instanța a admis acțiunea, deoarece din actele depuse la dosar, nu
rezultă că soțul reclamantei T.M. a satisfăcut stagiul militar în detașamente
de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, așa cum prevede art.
1 din Legea nr. 309/2002, ci la U.M. 01495 și U.M. 04399.
Critica este neîntemeiată.
Din copia livretului militar
prezentat de reclamantă, în sprijinul cererii sale, rezultă că soțul predecedat
al acesteia, T.A., a efectuat serviciul militar, combatant neinstruit, în
perioada martie 1953 - decembrie 1955, la U.M. 04195 și în perioada decembrie 1955 - aprilie 1956, la U.M. 04399.
După lăsarea la vatră, el a fost
inclus în categoria soldaților neinstruiți.
Din moment ce nu se contestă
prestarea muncii pe durata stagiului militar, în detașamente de muncă
organizate în acest scop, nu se justifică măsura exceptării reclamantei, de la
acordarea drepturilor solicitate.
În caz contrar s-ar ajunge la
situații inechitabile de recompensare parțială doar a persoanelor care au
efectuat stagiul militar în condiții identice și care, datorită unor
împrejurări formale, ce țin exclusiv de subordonarea ierarhică a unității
militare, beneficiază de un tratament diferit și, evident, discriminatoriu.
Apreciind, deci, că prima instanță a
stabilit o corectă stare de fapt în cauză și că sunt întrunite cerințele de
admisibilitate a cererii prevăzute de art. 1, 3 și 6 din Legea nr. 309/2002,
urmează a se respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 146 din 18 martie 2004,
a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 2 martie 2005.