ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3281/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamanta A.P.A.P.S. a

solicitat Tribunalului Timiș obligarea pârâtei SC G.S.A.C. SRL Timișoara la

plata sumei de 39.749.981 lei, daune interese moratorii, ca urmare a plății cu

întârziere a dividendelor și la plata sumei de 1.000.000 lei pe zi, întârziere

daune interese cominatorii.

Tribunalul Timiș, prin

sentința nr. 3036 din 16 septembrie 2003, a respins acțiunea formulată,

reținând ca fiind prescris dreptul la acțiune.

Apelul declarat de A.P.A.P.S,

împotriva sentinței, a fost respins de Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială, prin decizia nr. 40 din 24 noiembrie 2003.

Împotriva deciziei

menționate, a declarat recurs reclamanta A.P.A.P.S., pentru motivul prevăzut de

art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

La termenul din 5 octombrie

2004, Înalta Curte a invocat din oficiu, ca motiv de ordine publică, excepția

de nelegalitate a apelului în cauza de față, în raport de prevederile art. 282

1

C. proc. civ. și pe cale de consecință a necompetenței instanței supreme de

soluționare a recursului pe fondul său.

Excepțiile invocate sunt

întemeiate.

În speță, hotărârea

instanței de fond a fost pronunțată sub incidența art. 720

8

C. proc.

civ., modificat prin art. I pct. 18 din O.U.G. nr. 58/2003, care a restabilit

în materie comercială regula de drept comun în ce privește sistemul căilor de

atac, anume că hotărârile date în primă instanță sunt supuse apelului, regulă

consacrată legislativ de art. 282 C. proc. civ.

Apelul comercial, în lipsa

unor norme speciale de natură comercială, este guvernat de normele de drept

comun cuprinse în Titlul IV C. proc. civ.: Apelul.

Prin urmare, în cauza de

față, curtea de apel trebuia să facă aplicarea prevederilor art. 282

1

C. proc. civ., în forma în vigoare la data pronunțării hotărârii atacate și să

califice calea de atac cu care a fost sesizată drept recurs, deoarece valoarea

obiectului litigiului dedus judecății este de până în 200 milioane lei iar,

potrivit normei citate, hotărârea dată în primă instanță, în acest caz, nu este

supusă apelului.

Așa fiind, Înalta Curte, în

baza art. 306 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul sub aspectul

motivului de ordine publică invocat din oficiu, va casa decizia instanței de

apel și, făcând aplicarea art. 299 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 312

alin. (6) C. proc. civ., va trimite cauza la Curtea de Apel Timișoara, pentru

soluționarea căii de atac, cu respectarea prevederilor art. 282

1

C.

proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul declarat de

reclamanta A.V.A.S. București, succesoare a A.P.A.P.S. București, împotriva deciziei

nr. 40 din 24 noiembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara.

Casează decizia atacată și

trimite cauza la Curtea de Apel Timișoara, pentru rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi, 5 octombrie 2004.