ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 771/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 771/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2690
din 31 octombrie 2003 a Tribunalului Mureș, secția comercială și de contencios
administrativ, s-a admis cererea formulată de reclamanta SC P.A. SRL Dej în
contradictoriu cu pârâții SC I.R.I.C. SRL București și K.A. și K.N.L., iar
prima pârâtă a fost obligată la plata sumei de 33.731.810 lei actualizată la
data introducerii cererii și până la plata efectivă conform dobânzii de
referință a B.N.R. și la cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 25/ A
din 17 februarie 2004 a Curții de Apel Târgu-Mureș s-a respins apelul declarat
de pârâtă.
Ca urmare, aceasta a
formulat recurs, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 8-9 C. proc. civ.
La termenul din 9 februarie
2005, Înalta Curte a pus în discuție ca motiv de ordine publică excepția de nelegalitate
a căii de atac și de necompetență materială a curții de apel, în raport de
dispozițiile art. 282
1
C. proc. civ. și art. 299 C. proc. civ., în
vigoare la momentul pronunțării hotărârilor.
Excepțiile invocate sunt
întemeiate.
În speță, hotărârea
instanței de fond a fost pronunțată sub incidența art. 720
8
C. proc.
civ., modificat prin art. I pct. 18 din O.U. nr. 58/2003, care a restabilit, în
materie comercială, regula de drept comun în ce privește sistemul căilor de
atac, anume că hotărârile date în primă instanță, sunt supuse apelului, regulă
consacrată legislativ de art. 282 C. proc. civ.
Apelul comercial, în lipsa
unor norme speciale de natură comercială este guvernat de normele de drept
comun cuprinse în Titlul IV C. proc. civ.
Prin urmare, în cauza de
față, curtea de apel trebuia să facă aplicarea prevederilor art. 282
1
C. proc. civ. și să califice calea de atac ca fiind recurs față de
dispozițiile, de excepție, prevăzute de art. 282
1
C. proc. civ. și
de valoarea litigiului, sub 200 milioane lei, în această situație hotărârea
nefiind supusă și apelului.
Totodată, procedând la
judecarea apelului, curtea de apel și-a încălcat și competența materială, care
la acea dată revenea potrivit art. 299 C. proc. civ., Înaltei Curți de Casație
și Justiție, hotărârea fiind astfel nulă conform art. 159 C. proc. civ.
Așa fiind, Înalta Curte de
Casație și Justiție, în baza art. 306 alin. (2) C. proc. civ., va admite
recursul sub aspectul motivului de ordine publică invocat din oficiu, va casa
decizia instanței de apel și făcând aplicarea art. 299 alin. (3) C. proc. civ.,
astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 195/2004, de imediată aplicare,
raportat la art. 312 alin. (6) C. proc. civ., va trimite cauza Curții de Apel
Târgu-Mureș pentru soluționarea căii de atac, ca fiind recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
pârâta SC I.R.I.C. SA București, împotriva deciziei nr. 25/ A din 17 februarie
2004 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția comercială și contencios
administrativ.
Casează decizia recurată și
trimite cauza la Curtea de Apel Târgu-Mureș pentru a soluționa calea de atac
formulată împotriva sentinței nr. 2690 din 31 octombrie 2003 a Tribunalului Mureș,
ca fiind recurs.
I
revocabilă
.
Pronunțata în ședință
publică, astăzi 9 februarie 2005.