ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5101/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5101/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința nr. 213 din 15 aprilie
2004 a Tribunalului Brașov, inculpatul S.G. a fost condamnat la 10 ani
închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)
C. pen., pentru infracțiunea de omor, prevăzută de art. 174 C. pen., prin
schimbarea încadrării juridice potrivit art. 334 C. proc. pen., din tentativă
de omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 C. pen.
S-a computat durata arestării
preventive și inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuieli
judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre,
prima instanță a reținut următoarele:
În seara zilei de 20 septembrie
2003, inculpatul a mers la domiciliul mamei sale care locuia într-o comună din
apropierea municipiului Brașov împreună cu fiica, nepoata și concubinul său.
Între inculpat și concubin era o
situație conflictuală mai veche determinată atât de comportamentul violent al
acestuia din urmă față de mama primului, cât și de faptul că înstrăina din
locuință bunuri, pentru a-și cumpăra băuturi alcoolice.
Din cauza scandalurilor dintre cei
doi, lucrătorii poliției comunale i-a pus în vedere inculpatului să nu mai vină
în acea localitate.
În seara respectivă, când inculpatul
a ajuns la locuința mamei sale a consumat împreună cu victima vin.
Ulterior, victima a plecat și după
ce a mai consumat băuturi alcoolice în comună, întorcându-se în jurul orelor
4,00, în stare de ebrietate, deoarece nu i s-a deschis ușa imediat ce sosise a
împins și insultat pe mama inculpatului.
Din cauza gălăgiei, inculpatul s-a
trezit și a intervenit, lovind victima cu pumnii și picioarele după ce s-au
înjurat reciproc.
În urma agresiunii victima a căzut,
iar inculpatul l-a prins cu mâinile de cap, l-a lovit de câteva ori de ciment,
după care cu un lemn de foc l-a izbit de două ori în zona cefei. Ulterior s-a
culcat, iar a doua zi a plecat, deși constatase că starea sănătății victimei se
înrăutățise permanent.
Victima a fost transportată la
Spitalul Județean Brașov în comă de gradul II, unde la data de 1 noiembrie 2003
a decedat.
Din raportul de autopsie rezultă că
moartea victimei a fost violentă și s-a datorat contuziei cerebrale grave și
difuze, consecutive unui politraumatism cu fracturi costale multiple complicate
în final cu o bronhopneumonie purulentă. S-a concluzionat că leziunile
constatate au putut fi produse prin lovire cu și de corpuri dure existând
legătură de cauzalitate între agresiunea din noaptea de 20/21 septembrie 2003
și deces.
Împotriva acestei hotărâri Parchetul
de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul S.G., au declarat apel.
Apelurile au fost respinse de către
Curtea de Apel Brașov prin decizia nr. 212 din 16 iunie 2004.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Brașov a declarat recurs.
În susținerea lui, reprezentantul
Ministerului Public a menționat că pedeapsa aplicată nu este bine
individualizată, ea nereflectând corect circumstanțele reale ale comiterii
faptei.
Astfel, inculpatul a lovit victima
cu o deosebită violență deși aceasta nu se putea apăra și chiar după ce ea a
căzut a continuat agresiunea lovind-o cu capul de pardoseala de ciment și cu un
lemn în zona cefei. Atitudinea ulterioară a inculpatului de pasivitate în ceea
ce privește starea victimei imprimă faptei un pericol social deosebit de mare,
motiv pentru care procurorul a pus concluzii de admitere a recursului, casarea
hotărârilor și majorarea pedepsei.
Recursul nu este fondat.
Analizând hotărârile pronunțate se
constată că pedeapsa aplicată a fost bine individualizată, ea reflectând corect
gradul de pericol social al faptei și făptuitorului.
Astfel, pe baza probelor
administrate, care au fost complet administrate și corect interpretate, s-a
stabilit că între cei doi a fost o veche stare conflictuală datorită consumului
exagerat de băuturi alcoolice, iar incidentul respectiv a avut loc din cauza
comportamentului victimei care a determinat o ripostă din partea inculpatului.
Nu se poate susține că inculpatul a fost provocat deoarece în momentul lovirii
de către acesta, victima, din cauza avansatei stări de ebrietate nu a putut să
acționeze cu violență.
Pedeapsa așa cum a fost stabilită față
de lipsa antecedentelor penale ale inculpatului și de comportarea victimei, a
fost individualizată cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. și
este de natură a realiza scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen.
În consecință, recursul declarat de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, urmează să fie respins.
Întrucât inculpatul a fost judecat
în stare de arest, urmează ca din pedeapsa aplicată să se compute perioada
arestării preventive.
Onorariul apărătorului din oficiu
care l-a asistat pe inculpat va fi plătit din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei nr. 212 din 16
iunie 2004 a Curții de Apel Brașov, privind pe inculpatul S.G., ca nefondat.
Compută din pedeapsa aplicată durata
arestării preventive de la 29 septembrie 2003, la zi.
Onorariul apărătorului din oficiu,
în sumă de 400.000 lei va fi plătit din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 8
octombrie 2004.