ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3963/2005

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Tribunalul Iași prin

sentința penală nr. 919 din 14 decembrie 2004, a condamnat pe inculpata B.M., la

18 ani închisoare și 5 ani pedeapsă complementară a interzicerii executării

drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de

omor calificat, prevăzută de art. 174 C. pen., raportat la art. 175 lit. c) din

același cod.

S-a făcut aplicarea art. 71

și a art. 64 alin C. pen.

Pe latura civilă, s-a luat

act că partea vătămată A.D., nu s-a constituit parte civilă.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Începând cu anul 2003,

inculpata a intrat în relații de concubinaj cu consăteanul său U.F., ambii

fiind consumatori de alcool, motiv pentru care adesea, femeia era agresată și

scurte perioade de timp, se refugia la părinții ei, după care revenea la

locuința concubinului.

O asemenea situație a avut

loc și la începutul lunii martie 2004, când, constatând că fiica ei bea zilnic

alcool, A.I., mama inculpatei, a certat-o și i-a reproșat comportamentul.

În continuare, inculpata

neluând în seamă cererile mamei ei, în dimineața zilei de 19 martie 2004, a

consumat alcool și când A.I. a întâlnit-o în curtea casei, cele două s-au

certat.

După încetarea schimbului de

replici verbale, A.I. s-a întors spre a se deplasa către grădina situată în spatele

casei, iar inculpata, instantaneu, a luat de lângă o grămadă de lemne un topor,

a pășit după mama sa și i-a aplicat o lovitură în cap, doborând-o la pământ.

Victima a decedat imediat,

aspect sesizat imediat de soțul ei, tatăl inculpatei.

Raportul de constatare

medico-legală (necropsie) a reținut că moartea victimei a fost violentă și s-a

datorat insuficienței respiratorie acute, consecutivă unui politraumatism cu

fracturi craniene comicutive, contuzie cerebrală, hemoragie subarahnoidiană,

fracturi costale, iar topografia și morfologia leziunilor pleda pentru

producerea lor prin lovire activă cu corp contondent (muchie de topor).

Împotriva sentinței

inculpata a declarat apel, motivul invocat fiind netemeinicia pedepsei

aplicate.

Curtea de Apel Iași, prin

decizia penală nr. 152 din 19 aprilie 2005, a admis apelul, a desființat

sentința atacată și a modificat pedeapsa privativă de libertate aplicată în

sensul că a redus-o de la 18 ani închisoare, la 15 ani închisoare.

Instanța de apel, în motivarea

hotărârii, a reținut că unele împrejurări de fapt sau care s-au circumscris

persoanei inculpatei, fără a constitui circumstanțele atenuante, pot fi

apreciate ca elemente de individualizare a pedepsei și de realizare a scopului

preventiv educativ al acesteia.

Împotriva hotărârii

instanței de apel, inculpata, în termenul legal, a declarat recurs, cazul de

casare invocat fiind cel prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.,

respectiv s-a aplicat pedeapsa greșit individualizată în raport de prevederile art.

72 C. pen.

Recursul declarat nu este

fondat.

Conform art. 72 C. pen.,

text de lege care prevede criteriile generale de individualizare, la stabilirea

și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile Părții generale a codului,

de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social

al faptei săvârșite, de persoana infractorului, și de împrejurările care

agravează sau atenuează răspunderea penală.

Ca atare, instanța de apel, procedând

la aplicarea unei pedepse privative de libertate de 15 ani închisoare, deci la

minimul prevăzut de textul de lege incriminator, a avut în vedere pericolul

social deosebit de grav al faptei, mărit de consecințele acesteia asupra vieții

victimei, mânia inculpatei, împrejurările în care fapta s-a săvârșit respectiv

inculpata era în stare de ebrietate și acțiunea sa a avut loc pe fondul unor

relații tensionate cu părintele său dar și datele ce o caracterizează, dintre

care, sinceritatea dovedită pe tot parcursul procesului penal.

Dispunerea executării pedepsei

în regim de privare de libertate va fi în măsură să asigure, astfel cum prevede

art. 52 C. pen., scopul constrângerii și reeducării inculpatei.

Recursul nefiind, deci

fondat, în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., va fi respins.

În conformitate cu

dispozițiile art. 192 C. proc. pen., inculpata recurentă va fi obligată să

plătească cheltuielile judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpata B.M. împotriva deciziei penale nr. 152 din 19

aprilie 2005 a Curții de Apel Iași.

Deduce din pedeapsa aplicată,

timpul arestării preventive de la 8 aprilie 2004, la 28 iunie 2005.

Obligă pe recurentă la plata

sumei de 1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care,

suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 28 iunie 2005.