ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 600/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 109 din 20

aprilie 2004, a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ, a fost respinsă acțiunea reclamantului R.C., formulată în

contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Prahova, pentru acordarea

drepturilor de refugiat, prevăzute de Legea nr. 189/2000, cu motivarea că

depunerea cererii la autoritatea pârâtă s-a făcut peste termenul stabilit de

lege.

Împotriva sentinței a declarat

recurs, reclamantul, susținând că aceasta este nelegală și netemeinică,

întrucât a fost dată cu aplicarea greșită a art. II din Legea nr. 323/2004,

pentru modificarea și completarea Legii nr. 189/2000, care a prelungit termenul

limită de depunere a cererilor, până la data de 31 decembrie 2006.

Recursul este întemeiat.

În adevăr, potrivit art. 2 din Legea

nr. 586/2002, pentru modificarea art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, privind

acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate

în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din

motive etnice, cererile pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000,

se depun până la data de 31 decembrie 2003.

Acest termen a fost prelungit prin

Legea nr. 323/2004, art. II, până la data de 31 decembrie 2006.

Prin urmare, cererea reclamantului,

înregistrată la Casa Județeană de Pensii Prahova, la 29 ianuarie 2004, nu putea

fi respinsă de Comisia de aplicare a Legii nr. 189/2000, ca nedepusă în

termenul legal.

De altfel, în vederea aplicării

unitare a prevederilor Legii nr. 323/2004, Casa Națională de Pensii și Alte

Drepturi de Asigurări Sociale, prin adresa nr. 4254 din 26 august 2004, a

comunicat Caselor teritoriale, că cererile înregistrate în perioada 1 ianuarie

2004 - 16 iulie 2004 (data publicării legii) vor fi repuse pe rol, în vederea soluționării.

În cauza de față, Comisia pentru

aplicarea Legii nr. 189/2000, prin hotărârea nr. 1144/2004, a respins cererea

reclamantului, ca tardiv formulată, iar Curtea de Apel Ploiești, ignorând prevederile

art. II din Legea nr. 323/2004, prin sentința atacată, a menținut această

soluție.

Or, în aceste condiții, atât soluția

instanței, cât și hotărârea Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, sunt

nelegale, urmând ca prin admiterea recursului să fie desființate.

În consecință, se va admite

recursul, va fi casată sentința recurată și în fond, va fi admisă acțiunea

reclamantului, în sensul anulării hotărârii nr. 1144/2004, a Comisiei de

aplicare a Legii nr. 189/2000 din cadrul Casei Județene de Pensii Prahova,

căreia i se va trimite dosarul, pentru soluționarea pe fond a cererii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de R.C.,

împotriva sentinței nr. 109 din 20 aprilie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția

comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și admite

acțiunea. Anulează hotărârea nr. 1144 din 9 martie 2004, emisă de Comisia de

aplicare a Legii nr. 189/2000 din cadrul Casei Județene de Pensii Prahova,

căreia i se va trimite dosarul cauzei, pentru soluționarea pe fond, a cererii

formulată de R.C.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 3 februarie 2005.