ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7200/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 6 ianuarie 2004, reclamanta B.R. a chemat în judecată Casa Județeană de

Pensii Prahova, solicitând anularea hotărârii nr. 900 din 20 noiembrie 2003 și

recunoașterea calității sale de beneficiară a dispozițiilor Legii nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii, reclamanta

arată că, după 30 august 1940, în urma Dictatului de la Viena, părinții săi s-au refugiat din Sânicolaul Mare, județul Bihor, în localitatea

Sânpetru, județul Mureș, ea fiind născută după refugiu.

Curtea de Apel Ploiești, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 33 din 23

ianuarie 2004, a respins acțiunea.

Împotriva acestei soluții a declarat

recurs, reclamanta, susținând în esență că, în mod greșit instanța de fond i-a

respins acțiunea, cu toate că a dovedit că a suferit aceleași privațiuni, ca și

părinții săi, care au fost nevoiți să se refugieze din motive etnice.

Recursul este fondat, pentru

următoarele considerente.

Este necontestat faptul că reclamanta

s-a născut la data de 16 aprilie 1943, în localitatea unde părinții ei se

refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a persecuțiilor etnice

exercitate după Dictatul de la Viena.

Potrivit art. 1 din O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act

normativ, persoana, cetățean român, care în perioada 6 septembrie 1940 – 6

martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6

situații enumerate.

Din interpretarea teleologică a

prevederilor ordonanței, rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării

îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii, pentru prejudiciile

suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada

arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a

urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele,

cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate

din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana

care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au

suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au

răsfrânt nemijlocit asupra lor.

Acesta este cazul copiilor care s-au

născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați,

ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel, toate

consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Or, în cauză este de necontestat că reclamanta, care s-a

născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din

localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și

prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice

exercitate.

Că legiuitorul a urmărit să acorde

drepturi compensatorii, tuturor celor care au fost victimele și/sau au avut de

suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea

că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999, și

soțului supraviețuitor.

Deci, dacă legiuitorul a înțeles să

acorde o indemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a suferit

persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori

trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul care, fiind

născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecințele

nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuțiilor

etnice.

Așa fiind, recursul declarat de

reclamantă urmează a fi admis, se va modifica sentința atacată și în fond, se

va admite acțiunea, se va anula hotărârea contestată și se va obliga pârâta,

să-i acorde reclamantei, drepturile solicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta B.R. împotriva sentinței civile nr. 33 din 23 ianuarie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ.

Modifică sentința atacată și în

fond, admite acțiunea formulată de reclamanta B.R.

Anulează hotărârea nr. 900 din 20

noiembrie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Prahova și o obligă pe aceasta,

să acorde reclamantei, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru

perioada 16 aprilie 1943 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 mai 2003.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 28 septembrie 2004.