ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.11.2004

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6018/2004

HOTĂRÂRE
02.11.2004
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6018/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 5

din 5 ianuarie 2004 SC R.D. SA Rieni a solicitat, în contradictoriu cu

intimații SC P.R. SA București, SC P.S. Italia și O.S.I.M., anularea deciziei

civile nr. 4004 din 14 octombrie 2003 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție,

secția civilă.

S-a arătat că excepția de

necompetență materială invocată din oficiu de către Curtea Supremă de Justiție

în recurs ca și admiterea acestei excepții și casarea deciziei civile nr. 182

din 30 aprilie 2002 a Curții de Apel București, secția civilă, constituie o

încălcare a normelor de competență materială prevăzute de art. 48 lit. e) din

Legea nr. 48/1998 coroborate cu Regula 32 din Regulamentul de aplicare a

acestei legi aprobat prin H.G. nr. 833/1998 prin care s-a stabilit competența

Tribunalului București, secția civilă, de soluționare a acțiunilor în anularea

înregistrării unei mărci.

S-a mai menționat că refuzul

explicit al instanței de recurs de a aplica o dispoziție legală în vigoare,

Regula 32 a Regulamentului de aplicare a Legii nr. 84/1998, constituie eroare

materială gravă.

Au fost invocate motivele de

contestație în anulare prevăzute de art. 317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. și

art. 318 C. proc. civ.

Contestația în anulare urmează să

fie respinsă ca nefondată pentru următoarele considerente:

Curtea Supremă de Justiție, secția

civilă, prin decizia civilă nr. 4004 din 14 octombrie 2003 a admis recursul

declarat de SC P.R. SA și P.S. Italia împotriva deciziei civile nr. 182 din 30

aprilie 2002 a Curții de Apel București, secția a IV–a civilă, pe care a

casat-o și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelurilor.

Recursul a fost admis pentru motivul

de ordine publică relativ la natura comercială a litigiului și competența

materială.

Prin considerentele deciziei s-a

reținut că acțiunea având ca obiect anularea certificatului de înregistrare la

O.S.I.M. a unei mărci industriale are natură comercială ceea ce atrage

competența și procedura în materie comercială. Dispozițiile Legii nr. 84/1998

privind regimul mărcilor și indicațiilor geografice atribuie competența

materială în primă instanță, Tribunalului București fără a stabili și secția

competentă, civilă sau comercială. Pentru a determina secția competentă este

necesar a fi stabilită natura civilă sau comercială a unei astfel de cauze, în

raport de dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) și d) C. proc. civ. care conferă

competența, în primă instanță, tribunalului în materie comercială și asupra

proceselor și cererilor în materie de proprietate industrială. Dreptul asupra

mărcii este de natură patrimonială dar, totodată, este un element al fondului

de comerț, astfel că cererile și acțiunile în legătură cu drepturile asupra

mărcii sunt de natură comercială și sunt de competența secției comerciale a

Tribunalului București, în primă instanță.

Potrivit art. 317 alin. (1) pct. 2 C.

proc. civ. hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când

hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine

publică privitoare la competență numai dacă acest motiv nu a putut fi invocat

pe calea apelului sau recursului.

În speță, recursul a fost soluționat

tocmai prin invocarea, din oficiu, a excepției de necompetență materială a

instanței civile de soluționare a cauzei.

Art. 318 C. proc. civ. prevede că

hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când

dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.

Modul de interpretare a unei

dispoziții legale sau modul de aplicare a acesteia țin de fondul pricinii și nu

constituie greșeală materială în sensul dispozițiilor procedurale menționate.

Față de considerentele menționate,

Curtea va respinge contestația în anulare.

Respinge contestația în anulare

formulată de SC R.D. SA împotriva deciziei nr. 4004 din 14 octombrie 2003 a Curții

Supreme de Justiție, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 noiembrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-05-05
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3284/2004
(art. 159 pct. 3 C. proc. civ.) fiind sancționată necondiționat, prin art. 105 alin. (1) C. proc. civ. cu nulitate absolută. În structura competenței jurisdicționale, art. 48 din Legea nr. 84/1998 conferă Tribunalului București soluționarea
ÎCCJ 2003-04-16
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2357/2003
cerere scrisă în acest sens. Curtea a luat act de renunțarea la această excepție. În aceeași ședință, 28 ianuarie 2003, recurenta-pârâtă a invocat și a depus în scris motive de ordine publică, în completarea motivelor de recurs formulate, ș
ÎCCJ 2003-10-14
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4004/2003
comerț, constă în aceea că unele produse nu pot fi verificate direct și nemijlocit de consumator, astfel că garanția calității rămâne, totuși, marca producătoare. Noutatea mărcii, însă, se determină în raport cu toate elementele componente,
ÎCCJ 2005-04-01
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2302/2005
respins ca nefondate recursurile declarate de reclamanta pârâtă SC A.P.P.S. SRL Severin și de pârâta reclamantă SC E. SA București, împotriva deciziei instanței de apel. Invocând art. 318 C. proc. civ., reclamanta SC A.P.P.S. SRL Severin a
ÎCCJ 2007-04-24
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3313/2007
ținând de dobândirea unui caracter distinctiv anterior depunerii cererii de înregistrare se constată că înregistrarea mărcii nu putea să se dispună în absența îndeplinirii cerinței anterior menționate. În raport de cele reținute, Curtea a c
Sursă