ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 37/2005

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 583 din 22 decembrie 2003, Tribunalul Dâmbovița, prin schimbarea încadrării juridice, a condamnat pe inculpatul B.I. și pe inculpata P.M. la câte 5 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane. Potrivit art. 86 7 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca fiecare inculpat să execute pedeapsa la locul de muncă, B.I. la S.C. V.S. S.R.l., iar inculpata P.M. la Asociația Familială S.E., cu obligativitatea acestora să respecte prevederile art. 86 8 alin. (3) raportat la art. 86 3 C. pen. S-a dedus la zi detenția preventivă de la 27 mai 2003. În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 s-a confiscat de la inculpatul B.I.

suma de 500 Euro sau contravaloarea acestora la momentul executării. S-a luat act că părțile vătămate C.G.L. și A.G. nu s-au constituit părți civile. Instanța de fond pentru a pronunțat această hotărâre, a reținut că cei doi inculpați, prin înșelăciune, în perioada iulie 2002 – ianuarie 2003, promițând locuri de muncă în străinătate, au racolat și asigurat transportul părților vătămate în Spania, loc în care cele două au fost obligate să practice prostituția, sumele obținute au fost predate inculpatului. În perioada iunie 2002 – ianuarie 2003, partea vătămată A., printr-un cunoscut, martorul V.I., a cunoscut-o pe inculpata P.M. Acesta i-a propus să meargă în Spania, asigurând-o că va obține sumei mari de bani din munca pe care o va presta.

Pentru a realiza și finaliza promisiunea, această inculpată i-a stabilit întâlnirea cu inculpatul B.I., despre care a afirmat că îi este prieten și că o poate ajuta financiar în vederea obținerii pașaportului și pentru a-i plăti drumul în Spania. În aceeași zi a plecat la Doicești, unde urma a fi găzduită de inculpat pentru obținerea pașaportului, unde a și locuit temporar până când alți cunoscuți o va duce în Călărași, de unde în câteva ore va obține pașaportul. Orașul Călărași a fost ales tocmai pentru că partea vătămată fusese căsătorită acolo. La începutul lunii iulie, aceasta a plecat în Spania cu autocarul, în localitatea Aliconte, unde urma a fi așteptată de o persoană cunoscută sub numele de L. În fapt s-a dovedit că aceasta se numea P.L.

După ce a fost preluată de aceasta, în ziua următoare, partea vătămată a fost dusă în localitatea La Carunia, la clubul de noapte, comunicându-i că urmează a practica prostituția în folosul acesteia, prestația urmând a fi predată inculpatului B.I. La începutul lunii ianuarie 2003, partea vătămată A. împreună cu o altă tânără au părăsit clubul de noapte, sesizând organele de poliție locale. Prin sprijinul Consulatului din Madrid, partea vătămată a revenit în țară la 21 martie 2003, pașaportul fiind reținut de P.L. Procedând la fel, în luna septembrie partea vătămată C.G.L. a fost prezentată inculpatului B.I. care a derulat aceeași activitate ca și în primul caz. În acest mod, partea vătămară a rămas circa 3 luni de zile în localitatea Orihnela la un club de noapte, unde s-a deplasat și inculpatul B.I., care a agresat-o fizic, după care a predat-o unui alt inculpat (B.I.) care a exploatat-o în continuare pe partea vătămată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița și inculpata P.M. Parchetul a criticat soluția pentru greșita aplicare a prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 este o infracțiune momentană și în alte cazuri continuă, dar nu continuată. Cel de-al doilea motiv a vizat nelegalitatea care rezidă din faptul că asociația familială nu poate încheia carte de muncă. Cel de-al treilea motiv a vizat greșita modalitate de executare a pedepsei, față de pericolul social foarte ridicat al faptei. În sfârșit, s-a criticat modul de aplicare a măsurii confiscării speciale. Inculpatul a criticat hotărârea pentru greșita condamnare, cerând achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. pen., iar în subsidiar reținerea art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc.

pen. Instanța de control judiciar, prin decizia penală nr. 184 din 27 aprilie 2004, a admis apelul parchetului și s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) menținând pedepsele de câte 5 ani închisoare. S-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b), c), d) și e) C. pen., pe durata de 2 ani. S-au înlăturat dispozițiile art. 86 7 și art. 86 8 și următoarele și s-au aplicat prevederile art. 71 și art. 64 C. pen. S-au menținut restul dispozițiilor sentinței. În sfârșit, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpata P.M. Împotriva acestei hotărâri pronunțată de instanța de control judiciar, inculpatul B.I.

a cerut casarea deciziei atacate și în principal menținerea hotărârii instanței de fond, iar în subsidiar, reducerea cuantumului pedepsei aplicate. Inculpata P.M. a cerut menținerea hotărârii instanței de fond invocând ca motiv de casare dispozițiile prevăzute de art. 385 15 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. În al doilea motiv, s-a criticat greșita încadrare juridică a faptei, în fapt privind o singură infracțiune continuă și nu continuată. În sfârșit s-a criticat hotărârea pentru greșita individualizare a pedepsei. Recursurile sunt nefondate. Analizând actele și lucrările dosarului, se constată că instanțele au reținut corect situația de fapt. Apărările formulate în cauză sunt neîntemeiate și vor fi înlăturate pentru următoarele considerente.

Corect s-a reținut că activitatea de traficare a pornit de la inculpata P.M. care le-a cunoscut pe cele două tinere, cu care a purtat discuții și cărora le-a promis că le va prezenta pe cel ce le va sprijini pentru plecarea în Spania în vederea obținerii unor locuri de muncă, ce le va permite obținerea de mijloace bănești. Activitatea a fost ulterior preluată de inculpatul B.I. care le-a sprijinit în obținerea pașapoartelor, transportarea în Spania pe care apoi le-a obligat să practice prostituția pentru sine, toate acestea având caracter de durată. Potrivit Legii nr. 678/2002, traficul se poate prezenta în forma infracțiunii momentane sau poate îmbrăca specificul unei infracțiuni continuate.

În speță, în raport de rezoluția infracțională unică cu care cei doi au acționat față de ambele părți vătămate, fiecare inculpat a săvârșit infracțiunile de trafic de persoane în formă continuată. Toate acțiunile celor doi inculpați săvârșite la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleași rezoluții infracționale conferă infracțiunilor de trafic de persoane un caracter continuat, astfel că în mod corect instanța de control judiciar a făcut aplicabilitatea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. Referitor la individualizarea pedepselor, corect a procedat instanța de apel înlăturând dispozițiile art. 86 7 și art. 86 8 și următoarele C. pen., reținând pericolul social ridicat al faptelor comise și nu în ultimul rând urmările acestora pe plan social, pedepsele de 5 ani închisoare, cu executare în detenție fiind de natură a asigura scopul preventiv, educativ și de reinserție a inculpaților, așa încât reducerea acestora nu se justifică.

Pe cale de consecință, Curtea, în temeiul prevederilor art. 385 15 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați. Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.I. și P.M. împotriva deciziei penale nr. 184 din 27 aprilie 2004 a Curții de Apel Ploiești. Obligă pe fiecare recurent la plata sumei de câte 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 5 ianuarie 2005.