ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.09.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4485/2004

HOTĂRÂRE
10.09.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4485/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 49 din 19 februarie 2002, Tribunalul Bacău a condamnat pe inculpatul D.A.V., zis D. la 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) și (5) C. pen.

Inculpatul a fost obligat, în solidar cu coinculpatul C.S. și cu S.C. C.S. S.R.L. Bacău, să plătească părții civile S.C. A.S. S.A. București echivalentul în lei a sumei de 70.805 dolari S.U.A., la cursul valutar în vigoare la data executării hotărârii.

Pentru pronunțarea acestei hotărâri, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:

C.S., administrator și unic asociat al S.C. C.S. S.R.L. Bacău, prin actul notarial din 7 februarie 2001 s-a retras din această societate, cesionând părțile sociale inculpatului D.A.V., modificare ce nu a fost adusă la cunoștința Camerei de Comerț și nici la Oficiul Registrului Comerțului, pentru a-și produce efectele, mai ales că și sediul ei fusese schimbat din Bacău în Buhuși.

Astfel inculpatul a devenit asociat unic și administrator al S.C. C.S. S.R.L., în realitate el primind dispoziții și fiind îndeaproape divizat în activitate de coinculpatul C.S., care a păstrat actele originale ale societății și ștampila.

D.A.V. și C.S. nu s-au deplasat la B.I.Ț., pentru a înlocui specimenul de semnătură, ei neanunțând modificarea făcută nici la D.G.F.P.

Profitând de ignoranța lui D.A.V., coinculpatul C.S. i-a cerut să semneze în alb mai multe file CEC.

Deși inculpatul D.A.V. la începutul lunii aprilie 2001 și-a dat seama că inculpatul C.S. îl folosește ca o unealtă la comiterea unor fraude, nu a înțeles să întrerupă relațiile cu acesta.

La data de 18 aprilie 2001, inculpatul D.A.V. a completat o comandă către S.C. A.S. S.A. București, dar nesemnată de el, pentru cantitatea de 2150 saci porumb de sămânță. Delegația pentru ridicarea mărfii a fost completată de C.S. și semnată de D.A.V. Fila C.E.C. pentru plata mărfii în sumă de 2.088.747.500 lei este semnată de inculpatul D.A.V. și completată de S.C. A.S. S.A. București.

Cei 2500 saci cu porumb au fost încărcați în două autocamioane T.I.R., angajate de cei doi inculpați.

Marfa a fost transportată și descărcată în comuna Răcăciuni, județul Bacău, la o rudă a inculpatului C.S., de unde a fost vândută în decurs de două săptămâni.

La data de 31 mai 2001 S.C. A.S. S.A. București a introdus în bancă, pentru decontare, fila C.E.C. seria B.B. nr. 30600027304, lăsată de cei doi inculpați la 20 aprilie 2001, atunci când au ridicat marfa, în valoare de 2.088.747.500 lei, care însă a fost refuzată la plată din lipsă de disponibil, trăgătorul aflându-se în interdicție bancară.

Prin adresa nr. 711 din 8 iunie 2001 S.C. A.S. S.A. București a sesizat Poliția orașului Buhuși, solicitând tragerea la răspundere penală a celor vinovați și obligarea acestora la repararea pagubei, reprezentând contravaloarea în lei a sumei de 70.805 dolari S.U.A.

Prin decizia penală nr. 446 din 19 decembrie 2002, Curtea de Apel Bacău a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, dispunându-se menținerea stării de arest a inculpatului D.A.V. și înlăturarea obligării acestuia la plata despăgubirilor civile, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. C.S. S.R.L. Bacău, obligând pe ambii inculpați D.A.V. și C.S., în solidar cu S.C. C.S. S.R.L. Bacău la plata despăgubirilor civile, stabilite de prima instanță, către partea civilă S.C. A.S. S.A. București.

Prin aceeași decizie au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații D.A.V. și C.S.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpatul D.A.V. și avocatul inculpatului C.S., pentru acesta cauza fiind disjunsă, deoarece este arestat în R.F. Germania.

Recurentul D.A.V., în scris și oral și prin apărător, a solicitat admiterea recursului și reducerea pedepsei aplicate, pe care o apreciază ca fiind prea mare avându-se în vedere că nu a știut ce acte semnează, nu are antecedente penale și provine dintr-o familie cu reduse posibilități materiale.

Recursul declarat de inculpatul D.A.V. este nefondat.

Analizând actele și lucrările de la dosar se constată că instanțele de judecată au reținut corect starea de fapt, confirmată de probele administrate în cauză și au făcut o încadrare juridică în textele de lege corespunzătoare, pedeapsa aplicată fiind just individualizată.

Ambele instanțe au făcut o corectă și justă apreciere a pericolului social al faptelor săvârșite de inculpatul D.A.V. și gravitatea acestora, soldată cu prejudicierea, prin manopere frauduloase, cu peste 2 miliarde de lei a S.C. A.S. S.A. București, care se află în situația de a nu-și putea acoperi paguba.

Față de circumstanțele respective și avându-se în vedere că autorul material al infracțiunii de înșelăciune, săvârșită, cu bună știință, de inculpatul D.A.V., Înalta Curte apreciază că pedeapsa aplicată acestuia nu poate fi considerată ca severă, încât executarea ei, în limitele stabilite, se impune cu necesitate, pentru realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.

Pentru considerentele arătate, având în vedere că, verificând decizia atacată în raport și cu prevederile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen. și nefiind identificate existența altor motive, care analizate din oficiu, să ducă la casare se va constata că recursul declarat de inculpatul D.A.V. este nefondat, urmând a fi respins, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.A.V. împotriva deciziei penale nr. 446 din 19 decembrie 2002 a Curții de Apel Bacău.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 5 iulie 2001 la 10 septembrie 2004.

Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 septembrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-11-01
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3539/2012
e de instanță în alegerea pedepsei și a cuantumului acesteia. Așa fiind, s-a arătat că inculpatul trebuie să știe că, pe lângă drepturi, are și o serie de datorii, obligații, răspunderi. Nu se poate ca pentru faptele de o asemenea gravitate
ÎCCJ 2008-09-26
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2604/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 338 din 30 martie 2007 a Tribunalului Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, s-a admis acțiunea formulată de re
ÎCCJ 2012-09-20
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2922/2012
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 127 din 23 iunie 2011 a Tribunalului Vaslui a fost condamnat inculpatul M.l., fără antecedente penale, la pedepsele de 2 ani și două lun
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 100/2013
ală a inculpatului D.A.I., autentificată sub nr. 276 din 25 ianuarie 2001 la Biroul Notarului Public G.F., prin care a afirmat că îndeplinea condițiile legale prevăzute de legislația în vigoare pentru deținerea și exercitarea calității de a
ÎCCJ 2012-06-06
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1924/2012
3/2007, Curtea de Apel Bacău a respins ca tardiv apelul formulat de partea civilă SC C.H. SA Ploiești, a admis apelurile declarate de inculpatul B.I. și partea civilă SC S.I. SRL Bacău, a extins efectele apelului declarat de această din urm
Sursă