ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 931/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 931/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea de sesizare nr. 36
din 14 aprilie 2003, Direcția de Control Financiar Ulterior a Camerei de
Conturi Dâmbovița, pentru descărcarea de gestiune a Primăriei comunei Aninoasa,
a sesizat Colegiul jurisdicțional Dâmbovița, solicitând stabilirea răspunderii
persoanelor vinovate de producerea unui prejudiciu, constând în contravaloare
indemnizație consilier local; plăți făcute în baza unor titluri executorii;
contravaloare cheltuieli transport și venituri nerealizate; contravaloare convorbiri
telefonice; contravaloare lucrări reparații; avans numerar; contravaloare
consum carburanți și penalități de întârziere.
Prin sentința nr. 35 din 6 mai 2003,
Colegiul jurisdicțional Dâmbovița a dispus restituirea cauzei, la procuror,
pentru a se lămuri care este numărul persoanelor răspunzătoare, și dacă acestea
răspund pentru toate punctele reținute prin actul de control sau numai pentru o
parte, precum și pentru a se verifica legalitatea completului care a examinat
raportul asupra conturilor.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs jurisdicțional, Procurorul financiar de pe lângă Camera de Conturi
Dâmbovița.
Recursul a fost admis de secția
jurisdicțională a Curții de Conturi, prin decizia nr. 454 din 9 septembrie
2003, care a casat sentința și a trimis cauza, în vederea continuării judecății,
aceleiași instanțe.
S-a reținut că măsura restituirii
are un caracter excepțional și nu se poate dispune decât în anumite condiții.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs, Primăria comunei Aninoasa, care a apreciat că măsura restituirii este
justificată în esență, de lipsa numai a Directorului adjunct al Direcției de
Control Financiar Ulterior.
Recursul nu este fondat.
Colegiul jurisdicțional Dâmbovița,
în temeiul dispozițiilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, republicată
și modificată, a dispus restituirea cauzei cu care a fost învestit, la
procuror, pentru completarea actului de sesizare.
S-a reținut pentru aceasta, că nu
rezultă cu certitudine numărul persoanelor vinovate și mai ales, dacă ele
răspund pentru toate capetele de acuzare reținute în raport. S-a mai reținut că
acest raport nu a fost examinat de un complet legal constituit.
Or, în conformitate cu dispozițiile art.
21 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, numai în situația în care instanța nu poate
judeca cauza sau judecarea acesteia s-ar face cu mare întârziere, datorită
actului de sesizare care nu este complet, se poate dispune restituirea.
În speță, urmează a se constata că
nu s-a făcut dovada unei astfel de situații.
Persoanele răspunzătoare de
producerea pagubei, precum și prejudiciul la care acestea urmează să fie
obligate, urmează să fie stabilite de instanță, pe baza probelor pe care
părțile le vor administra, și nu numai pe baza raportului de control, care prin
el însuși constituie cel mult o probă.
În ce privește completul care a
examinat raportul, în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr.
94/1992, acesta este format din directorul direcției, directorul adjunct, șeful
de serviciu și un controlor financiar, altul decât cel care a efectuat
controlul.
Absența unui membru din acest
complet, nu numai că nu este sancționat de legiuitor, dar prin ea însăși nu
constituie motiv de restituire, instanța putând cel mult să se considere
nelegal învestită și să respingă actul de sesizare.
Astfel fiind, urmează a se aprecia
că recursul declarat de Primăria comunei Aninoasa nu este fondat și în
consecință urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Primăria
Comunei Aninoasa, județul Dâmbovița, împotriva deciziei nr. 454 din 9
septembrie 2003, a secției jurisdicționale a Curții de Conturi a României.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 15 februarie 2005.