ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3542/2004

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 29/ PI din 2 iulie 2003, Curtea de Apel Timișoara a respins plângerea formulată de S.A.M., cu privire la nelegalitatea și netemeinicia ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a învinuiților B.O.D. și T.M., dispuse de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, în dosarul nr. 76/P/2002. În fapt, la 3 iunie 2002, prin rechizitoriul nr. 149/P/1998, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a dispus trimiterea în judecată a petentului, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen., iar cu privire la B.O.D. și T.M. s-a disjuns cauza formându-se dosarul nr. 76/P/2002.

În acest dosar s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a celor doi învinuiți, și constatând că fapta nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii, procurorul a aplicat sancțiunea „mustrare cu avertisment”, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual. Împotriva ordonanței procurorului, petentul S.A.M. a făcut plângere, în baza art. 278 1 C. proc. pen., considerând că se impune audierea sa ca martor în dovedirea vinovăției acestora și pericolul social pe care îl reprezintă. Curtea de Apel a respins plângerea, apreciind că soluția procurorului este temeinică și legală. Împotriva sentinței, petentul S.A.M. a declarat recurs, criticând netemeinicia sentinței, instanța de fond neverificând probele administrate de procuror în cursul urmăririi penale.

Recursul nu este fondat. În cauza inițială dosarul nr. 149/P/1998, petentul, notar public a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de fals intelectual comis prin aceea că a atestat fapte necorespunzătoare adevărului, în sensul că B.I. s-a prezentat în fața sa și a semnat personal procura nr. 386 din 26 ianuarie 1998. Au fost cercetați în dosar B.O.D. și T.M., pentru infracțiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 289 C. pen., fapta constând în aceea că l-au determinat pe notarul public S.A.M. să consemneze date nereale în actele notariale, dar, cu privire la ei, s-a disjuns cauza, iar, în final, s-au aplicat dispozițiile art. 18 1 C. pen. Din examinarea cauzei, rezultă că soluția dispusă de procuror este temeinică și legală având în vedere condițiile comiterii faptei și persoana învinuiților, iar în cauză au fost administrate toate probele necesare aflării adevărului.

În consecință, recursul este nefondat și va fi respins conform prevederilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., neconstatându-se vreunul din cazurile la care face referire art. 278 1 C. proc. pen. Va fi obligat petentul la cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat recursul declarat de petentul S.A.M., împotriva sentinței penale nr. 29/ PI din 02 iulie 2003 a Curții de Apel Timișoara. Obligă pe recurentul petent să plătească statului suma de 1.200.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 25 iunie 2004.