ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5647/2004

Asupra conflictului negativ de competență de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea pronunțată în data de 9 septembrie 2004 în dosarul nr. 2613/2004, Tribunalul Bihor a constatat existența unui conflict negativ de competență ivit între această instanță și Tribunalul Vaslui, privind soluționarea cererii de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul B.P., astfel că, în baza art. 43 alin. (1) C. proc. pen., a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție. Inițial condamnatul a introdus o cerere de întrerupere a executării pedepsei la Tribunalul Bihor care, prin sentința penală nr. 86 din 8 martie 2004 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vaslui, în conformitate cu dispozițiile art. 42, raportat la art. 456 C. proc.

pen., deoarece a constatat că la momentul introducerii cererii condamnatul se afla încarcerat în Penitenciarul Vaslui. La rândul său, Tribunalul Vaslui, investit cu judecarea cererii de întrerupere a executării pedepsei, constatând că petentul condamnat B.P. a fost transferat la data de 26 februarie 2004 la Penitenciarul Oradea, a declinat, competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor, prin sentința penală nr. 165 din 21 aprilie 2004, pronunțată în dosarul nr. 992/2004. S-a motivat că la data sesizării Tribunalului Vaslui cu judecarea cererii de întrerupere a executării pedepsei, condamnatul B.P. era deținut în Penitenciarul Oradea, iar instanța de executare este Tribunalul Bihor-Oradea.

Întrucât Tribunalul Vaslui nu a constatat conflictul negativ de competență ivit și nu a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea acestui conflict, cauza a fost înaintată la Tribunalul Bihor, care a înregistrat-o sub nr. 2613/2004. Această instanță, prin încheierea din 9 septembrie 2004 a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență. Înalta Curte, constată că, prin cererea formulată, condamnatul B.P. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 8 ani închisoare, ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 27/2002 a Tribunalului Bihor, pentru săvârșirea infracțiunii de omor. În motivarea cererii, petentul a invocat motive familiale, arătând că părinții săi sunt bătrâni și bolnavi, iar casa în care locuiesc este degradată și necesită reparații, pe care aceștia nu le pot efectua.

Potrivit dispozițiilor art. 456 C. proc. pen., instanța competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanța în a cărei rază teritorială se află locul de deținere, corespunzătoare în grad instanței de executare. În cauza de față, instanța de executare este, potrivit art. 418 alin. (1) C. proc. pen., Tribunalul Bihor, iar instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei rază teritorială se află locul de deținere a condamnatului la data introducerii cererii (Penitenciarul Vaslui) este Tribunalul Vaslui.

Faptul că petentul se afla la data introducerii cererii în Penitenciarul Vaslui, rezultă din precizările făcute de acesta în fața Înaltei Curți, la termenul din 1 noiembrie 2004, din conținutul cererii de întrerupere executare pedeapsă înregistrată la Tribunalul Bihor sub nr. 832 din 10 februarie 2004, cât și din ștampila poștală aplicată pe plicul adresat instanței la data de 9 februarie 2004. Înalta Curte constată că potrivit art. 456 C. proc. pen., instanța competentă să dispună asupra cererii de întrerupere a executării pedepsei este instanța în a cărei rază teritorială se află locul de deținere a condamnatului B.P. la momentul introducerii cererii, întrucât textul de lege făcând referire la o competență alternativă, această instanță are prioritate față de instanța de executare.

Întrucât la data formulării cererii, petiționarul se afla deținut în Penitenciarul Vaslui, instanța căreia îi revine competența soluționării cauzei este Tribunalul Vaslui. Împrejurarea că ulterior investirii, petiționarul a fost transferat în alt loc de deținere (Penitenciarul Oradea), nu schimbă modul de stabilire a competenței teritoriale și nici nu justifică dezinvestirea. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 43 alin. (7) C. proc. pen., va stabili competența de soluționare a cererii de întrerupere executare pedeapsă, privind pe condamnatul B.P., în favoarea Tribunalului Vaslui, instanță căreia i se va înainta dosarul. Onorariul pentru apărarea din oficiu a condamnatului, în sumă de 200.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E În baza dispozițiilor art. 43 alin. (7) C. proc. pen., stabilește competența de soluționare a cererii de întrerupere executare pedeapsă, privind pe condamnatul B.P., în favoarea Tribunalului Vaslui, instanță căreia i se va înainta dosarul. Onorariul pentru apărarea din oficiu a condamnatului, în sumă de 200.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 1 noiembrie 2004.