ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4521/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Galați, prin sentința penală nr. 31/ A din 12 mai 2004, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul D.I. împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale dată prin rezoluția nr. 12/P/2004 din 5 martie 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați și a menținut soluția parchetului. A obligat pe petent la plata sumei de 500.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Hotărând astfel, curtea de apel a reținut că la data de 15 ianuarie 2004, petentul D.I. a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, susținând că a fost arestat nelegal, deoarece judecătorul B.A.

a dispus consemnarea de date false în încheierea de ședință din 1 august 2003 din dosarul nr. 1446/2003, în sensul că a fost prezent în sala de judecată și că a participat la dezbateri, fiind asistat din oficiu de avocat D.L., deși la data respectivă se afla la Penitenciarul București și a dispus prelungirea mandatului de arestare. A mai reținut că cercetările efectuate au stabilit că, pe rolul Tribunalului Galați se află dosarul nr. 1446/2003, în care inculpatul D.I. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. și infracțiunea de fals, prevăzută de art. 292, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod.

La data de 27 iunie 2003, Tribunalul Galați, prin încheierea de ședință din aceeași dată, a admis cererea formulată de inculpatul D.I. și a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.

Urmare admiterii recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați împotriva acestei încheieri, Curtea de Apel Galați, prin încheierea nr. 624/P/2003, a casat hotărârea atacată și rejudecând cauza, a respins cererea formulată de inculpatul D.I., prelungindu-i starea de arest pe o perioadă de 30 de zile, până la data 3 august 2003. La termenul de judecată din data de 29 iulie 2003 s-a constatat lipsa de procedură cu inculpatul D.I., care nu a fost adus în instanță și lipsa avocatului C.N., aflat în concediul de odihnă, conform cererii depuse de acesta la dosar, motive ce au condus la amânarea judecării cauzei la data de 1 august 2003. Pentru ca la acest termen să fie îndeplinite toate condițiile legale, completul de judecată a dispus următoarele măsuri procedurale: s-a făcut adresă la Baroul Galați pentru a asigura prezența avocatului C.N.

sau a altui avocat desemnat din oficiu, s-a luat legătura cu Penitenciarul Galați, care a comunicat că inculpatul D.I. se află în Penitenciarul București, s-a luat legătura telefonic și cu Penitenciarul București care a comunicat că inculpatul nu poate fi adus la termenul fixat, deoarece are afaceri judiciare în dosarul nr. 3191 al Curții Supreme de Justiție și nu poate fi transferat. La data de 1 august 2003, judecătorul B.A. a analizat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului D.I. și a dispus prelungirea acesteia, pe o durată de încă 30 de zile, asistența juridică fiind asigurată de avocat D.L.

Deși, în caietul grefierului de ședință, la poziția 3. F. s-a consemnat lipsa inculpatului, în încheierea de ședință nr. 1446/P/2003 din 1 august 2003 s-a consemnat din eroare că judecarea cauzei s-a făcut în Camera de consiliu (cu toate că din minută rezultă că ședința de judecată a fost publică) și că inculpatul a fost prezent și a lăsat soluția cu privire la prelungirea arestării preventive, la aprecierea instanței. Prin rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 12/P/2004 din 5 martie 2004 s-a reținut de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați că, eroarea strecurată în încheierea de ședință nr. 1446/P/2003 din 1 august 2003, s-a datorat volumului mare de activitate, datele menționate în această încheiere fiind corespunzătoare dosarului nr. 2104/P/2003, pe rolul Tribunalului Galați, cu termen de judecată la aceeași dată însă, măsura prelungirii arestării preventive luată față de inculpatul D.I.

în lipsa acestuia, respectă dispozițiile procedurale în ceea ce privește citarea și asigurarea dreptului lui la apărare, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale privind pe B.A., judecător la Tribunalul Galați, față de care s-au efectuat verificări pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 266 și art. 289 C. pen. Pentru aceleași considerente, prin rezoluția nr. 377/II/2/2004 din 29 martie 2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați a respins plângerea formulată de petiționarul D.I. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 12/ P din 5 martie 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați. Plângerea formulată de petiționarul D.I., în temeiul art. 278 1 C. proc.

pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale date de procuror a fost respinsă ca nefondată de Curtea de Apel Galați, prin sentința penală nr. 31/ A din 12 mai 2004, cu motivarea că, în mod corect, nu s-a reținut în sarcina intimatului judecător B.A., comiterea infracțiunii de fals, prevăzută de art. 289 C. pen., precum și a infracțiunii privind arestarea nelegală și cercetarea abuzivă, prevăzută de art. 266 C. pen. În motivarea acestei soluții, Curtea de Apel Galați a arătat că, pe de o parte, încheierea din 1 august 2003 nu a fost întocmită de judecătorul B.A., ci de grefieră, căreia îi revine, potrivit legii, sarcina de a redacta încheierile de ședință, iar pe de altă parte, grefiera care a întocmit-o nu a făcut-o cu intenția de a denatura adevărul, ci, din eroare, datorită volumului mare de activitate, a consemnat în încheiere că inculpatul ar fi fost prezent în instanță.

Curtea de apel a apreciat corectă și soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimat, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 266 C. pen., având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 159 alin. (4) C. proc. pen., prelungirea măsurii arestării preventive se poate dispune și dacă inculpatul nu este adus în instanță, dispoziții ce au fost respectate și în prezenta cauză. Împotriva sentinței, petiționarul D.I. a declarat recurs, apreciind că în cauză, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. și de arestare nelegală și cercetare abuzivă, prevăzută de art. 266 din același cod. Recursul declarat de petiționar nu este fondat.

Din verificarea lucrărilor cauzei se reține că hotărârea a fost pronunțată cu respectarea legii. Petiționarul, nemulțumit de prelungirea măsurii arestării preventive luată față de el, a considerat că judecătorul B.A., la data de 1 august 2003, când s-a menționat în încheierea de ședință că la termenul respectiv a fost prezent în instanță, a consemnat în fals un neadevăr, deoarece la acea dată el se afla în Penitenciarul Jilava, iar măsura prelungirii arestării preventive dispusă de judecător echivalează cu o arestare nelegală, fiind luată în lipsa inculpatului, ceea ce, în opinia sa, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. și, respectiv, ale infracțiuni privind arestarea nelegală și cercetarea abuzivă, prevăzută de art. 266 din același cod.

Faptele reclamate nu au corespondent în realitate, întrucât, așa cum s-a reținut și de către curtea de apel, încheierea de ședință în care s-a consemnat prezența inculpatului în instanță, nu numai că nu a fost întocmită de către judecător, ci de grefierul căruia, potrivit legii, îi revine această obligație, greșeli strecurate neintenționat, în condițiile unui volum mare de activitate; ba mai mult, greșelile strecurate în încheierea de ședință pot fi îndreptate, conform art. 195 C. proc. pen., la cererea celui interesat sau din oficiu. Cu privire la prelungirea măsurii arestării preventive este de observat că, alin. (4) art. 159 C. proc.

pen., prevede că: „În cazul în care inculpatul arestat de află internat în spital și din cauza stării sănătății nu poate fi adus în fața instanței sau în alte cazuri deosebite în care deplasarea sa nu este posibilă, propunerea va fi examinată în lipsa inculpatului, dar numai în prezența apărătorului, căruia i se dă cuvântul pentru a pune concluzii.” Cum în speță, s-a comunicat de către Penitenciarul București Jilava că inculpatul D.I. nu poate fi adus în instanța de la Galați, deoarece avea afaceri judiciare la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar apărarea sa a fost asigurată de avocat D.L., apărător desemnat din oficiu, se constată că măsura prelungirii arestării preventive s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale mai sus-menționate.

Așa fiind, constatând că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Galați este temeinică și legală, recursul declarat de petiționar nefiind fondat, în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins. În baza art. 192 C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul D.I. împotriva sentinței penale nr. 31 A din 12 mai 2004 a Curții de Apel Galați. Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 septembrie 2004.