ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4521/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel Galați, prin sentința

penală nr. 31/ A din 12 mai 2004, a respins, ca nefondată, plângerea formulată

de petentul D.I. împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale dată prin

rezoluția nr. 12/P/2004 din 5 martie 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Galați și a menținut soluția parchetului.

A obligat pe petent la plata sumei

de 500.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Hotărând astfel, curtea de apel a

reținut că la data de 15 ianuarie 2004, petentul D.I. a sesizat Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Galați, susținând că a fost arestat nelegal, deoarece

judecătorul B.A. a dispus consemnarea de date false în încheierea de ședință

din 1 august 2003 din dosarul nr. 1446/2003, în sensul că a fost prezent în

sala de judecată și că a participat la dezbateri, fiind asistat din oficiu de

avocat D.L., deși la data respectivă se afla la Penitenciarul București și a

dispus prelungirea mandatului de arestare.

A mai reținut că cercetările

efectuate au stabilit că, pe rolul Tribunalului Galați se află dosarul nr.

1446/2003, în care inculpatul D.I. a fost trimis în judecată în stare de arest

preventiv pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215

alin. (1) și (2) C. pen. și infracțiunea de fals, prevăzută de art. 292, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod.

La data de 27 iunie 2003, Tribunalul

Galați, prin încheierea de ședință din aceeași dată, a admis cererea formulată

de inculpatul D.I. și a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu

măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.

Urmare admiterii recursului declarat

de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați împotriva acestei încheieri, Curtea

de Apel Galați, prin încheierea nr. 624/P/2003, a casat hotărârea atacată și

rejudecând cauza, a respins cererea formulată de inculpatul D.I., prelungindu-i

starea de arest pe o perioadă de 30 de zile, până la data 3 august 2003.

La termenul de judecată din data de

29 iulie 2003 s-a constatat lipsa de procedură cu inculpatul D.I., care nu a

fost adus în instanță și lipsa avocatului C.N., aflat în concediul de odihnă,

conform cererii depuse de acesta la dosar, motive ce au condus la amânarea

judecării cauzei la data de 1 august 2003.

Pentru ca la acest termen să fie

îndeplinite toate condițiile legale, completul de judecată a dispus următoarele

măsuri procedurale: s-a făcut adresă la Baroul Galați pentru a asigura prezența

avocatului C.N. sau a altui avocat desemnat din oficiu, s-a luat legătura cu

Penitenciarul Galați, care a comunicat că inculpatul D.I. se află în Penitenciarul

București, s-a luat legătura telefonic și cu Penitenciarul București care a

comunicat că inculpatul nu poate fi adus la termenul fixat, deoarece are

afaceri judiciare în dosarul nr. 3191 al Curții Supreme de Justiție și nu poate

fi transferat.

La data de 1 august 2003,

judecătorul B.A. a analizat legalitatea și temeinicia măsurii arestării

preventive a inculpatului D.I. și a dispus prelungirea acesteia, pe o durată de

încă 30 de zile, asistența juridică fiind asigurată de avocat D.L.

Deși, în caietul grefierului de

ședință, la poziția 3. F. s-a consemnat lipsa inculpatului, în încheierea de

ședință nr. 1446/P/2003 din 1 august 2003 s-a consemnat din eroare că judecarea

cauzei s-a făcut în Camera de consiliu (cu toate că din minută rezultă că ședința

de judecată a fost publică) și că inculpatul a fost prezent și a lăsat soluția

cu privire la prelungirea arestării preventive, la aprecierea instanței.

Prin rezoluția de neîncepere a

urmăririi penale nr. 12/P/2004 din 5 martie 2004 s-a reținut de către Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Galați că, eroarea strecurată în încheierea de

ședință nr. 1446/P/2003 din 1 august 2003, s-a datorat volumului mare de

activitate, datele menționate în această încheiere fiind corespunzătoare

dosarului nr. 2104/P/2003, pe rolul Tribunalului Galați, cu termen de judecată

la aceeași dată însă, măsura prelungirii arestării preventive luată față de

inculpatul D.I. în lipsa acestuia, respectă dispozițiile procedurale în ceea ce

privește citarea și asigurarea dreptului lui la apărare, motiv pentru care s-a

dispus neînceperea urmăririi penale privind pe B.A., judecător la Tribunalul

Galați, față de care s-au efectuat verificări pentru săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 266 și art. 289 C. pen.

Pentru aceleași considerente, prin

rezoluția nr. 377/II/2/2004 din 29 martie 2004, procurorul general al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați a respins plângerea formulată de

petiționarul D.I. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 12/

P din 5 martie 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați.

Plângerea formulată de petiționarul

D.I., în temeiul art. 278

1

C. proc. pen., împotriva rezoluției de

neîncepere a urmăririi penale date de procuror a fost respinsă ca nefondată de

Curtea de Apel Galați, prin sentința penală nr. 31/ A din 12 mai 2004, cu

motivarea că, în mod corect, nu s-a reținut în sarcina intimatului judecător

B.A., comiterea infracțiunii de fals, prevăzută de art. 289 C. pen., precum și

a infracțiunii privind arestarea nelegală și cercetarea abuzivă, prevăzută de

art. 266 C. pen.

În motivarea acestei soluții, Curtea

de Apel Galați a arătat că, pe de o parte, încheierea din 1 august 2003 nu a

fost întocmită de judecătorul B.A., ci de grefieră, căreia îi revine, potrivit

legii, sarcina de a redacta încheierile de ședință, iar pe de altă parte,

grefiera care a întocmit-o nu a făcut-o cu intenția de a denatura adevărul, ci,

din eroare, datorită volumului mare de activitate, a consemnat în încheiere că

inculpatul ar fi fost prezent în instanță.

Curtea de apel a apreciat corectă și

soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimat, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 266 C. pen., având în vedere că, potrivit

dispozițiilor art. 159 alin. (4) C. proc. pen., prelungirea măsurii arestării

preventive se poate dispune și dacă inculpatul nu este adus în instanță,

dispoziții ce au fost respectate și în prezenta cauză.

Împotriva sentinței, petiționarul

D.I. a declarat recurs, apreciind că în cauză, sunt întrunite elementele

constitutive ale infracțiunilor de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C.

pen. și de arestare nelegală și cercetare abuzivă, prevăzută de art. 266 din

același cod.

Recursul declarat de petiționar nu

este fondat.

Din verificarea lucrărilor cauzei se

reține că hotărârea a fost pronunțată cu respectarea legii.

Petiționarul, nemulțumit de

prelungirea măsurii arestării preventive luată față de el, a considerat că

judecătorul B.A., la data de 1 august 2003, când s-a menționat în încheierea de

ședință că la termenul respectiv a fost prezent în instanță, a consemnat în

fals un neadevăr, deoarece la acea dată el se afla în Penitenciarul Jilava, iar

măsura prelungirii arestării preventive dispusă de judecător echivalează cu o

arestare nelegală, fiind luată în lipsa inculpatului, ceea ce, în opinia sa,

realizează elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual,

prevăzută de art. 289 C. pen. și, respectiv, ale infracțiuni privind arestarea

nelegală și cercetarea abuzivă, prevăzută de art. 266 din același cod.

Faptele reclamate nu au corespondent

în realitate, întrucât, așa cum s-a reținut și de către curtea de apel,

încheierea de ședință în care s-a consemnat prezența inculpatului în instanță,

nu numai că nu a fost întocmită de către judecător, ci de grefierul căruia,

potrivit legii, îi revine această obligație, greșeli strecurate neintenționat,

în condițiile unui volum mare de activitate; ba mai mult, greșelile strecurate

în încheierea de ședință pot fi îndreptate, conform art. 195 C. proc. pen., la

cererea celui interesat sau din oficiu.

Cu privire la prelungirea măsurii

arestării preventive este de observat că, alin. (4) art. 159 C. proc. pen.,

prevede că: „În cazul în care inculpatul arestat de află internat în spital și

din cauza stării sănătății nu poate fi adus în fața instanței sau în alte

cazuri deosebite în care deplasarea sa nu este posibilă, propunerea va fi

examinată în lipsa inculpatului, dar numai în prezența apărătorului, căruia i

se dă cuvântul pentru a pune concluzii.”

Cum în speță, s-a comunicat de către

Penitenciarul București Jilava că inculpatul D.I. nu poate fi adus în instanța

de la Galați, deoarece avea afaceri judiciare la Înalta Curte de Casație și

Justiție, iar apărarea sa a fost asigurată de avocat D.L., apărător desemnat

din oficiu, se constată că măsura prelungirii arestării preventive s-a făcut cu

respectarea dispozițiilor legale mai sus-menționate.

Așa fiind, constatând că hotărârea

pronunțată de Curtea de Apel Galați este temeinică și legală, recursul declarat

de petiționar nefiind fondat, în baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1

lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

În baza art. 192 C. proc. pen.,

recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petentul D.I. împotriva sentinței penale nr. 31 A din 12 mai 2004 a

Curții de Apel Galați.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de

400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

14 septembrie 2004.