ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1393/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 18 august 2003, reclamantul L.Ș.

a formulat contestație împotriva hotărârii nr. 4361 din 12 iunie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Mureș, susținând că cererea pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, a fost aprobată numai în parte și nu s-a avut în vedere întreaga perioadă a efectuării stagiului militar în detașamente de muncă, respectiv între 9 mai 1952 - 28 aprilie 1955. Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 383 din 29 septembrie 2003, a admis acțiunea, în sensul că a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta să stabilească în favoarea reclamantului, drepturile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002, pentru perioada 9 august 1952 - 20 decembrie 1953. Instanța reține că reclamantul a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, fiind folosit ca „mână de lucru” și lăsat la vatră, ca soldat neinstruit, precum și că hotărârea contestată nu este motivată în fapt și în drept.

Împotriva sentinței a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Mureș, considerând că este netemeinică și nelegală, deoarece reclamantul a efectuat stagiul militar la o unitate militară, nu la un detașament de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii. Recursul este nefondat. Conform dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, „Beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961”. Art. 6 alin. (2) din lege prevede că „Stabilirea drepturilor prevăzute de prezenta lege se face, la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele eliberate de Centrele militare județene sau de U.M.

02405 Pitești”. Intimatul a solicitat ca drepturile să i se stabilească pentru perioada 9 mai 1952 - 28 aprilie 1955, nu numai pentru perioada 9 mai 1952 - 20 decembrie 1953, cât s-a avut în vedere de către recurentă, prin hotărârea nr. 4361 din 16 iunie 2003, contestată în cauza de față. Din copia livretului militar al intimatului rezultă că a fost încorporat la 9 mai 1952, la Detașamentul de muncă Câlnic, unde a stat până la 20 decembrie 1953, iar ulterior a fost la U.M. 03899, Orașul Stalin și la U.M. 03974 și lăsat la vatră, la 28 aprilie 1955. Instanța de fond a stabilit că perioada efectuării stagiului militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, este cuprinsă între 9 august 1952 - 20 decembrie 1953, chiar mai mică decât perioada reținută în hotărârea nr. 4361/2003, ca fiind 9 mai 1952 - 20 decembrie 1953, dar intimatul-recurent nu a atacat cu recurs, hotărârea primei instanțe judecătorești.

Însă, Detașamentul de muncă Câlnic a făcut parte din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, așa cum rezultă din tabelul cu evidența unităților de muncă pendinte de aceasta, astfel că susținerea contrarie a recurentei-pârâte nu poate fi reținută. Ca atare, recursul promovat de aceasta va fi respins ca nefondat, în temeiul art. 299 și. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Mureș, împotriva sentinței nr. 383 din 29 septembrie 2003, a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 martie 2005.