ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4122/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 584

din 29 aprilie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe

inculpatul A.C. la 4 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 197 alin.

(1) și (3) C. pen. și 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor,

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 88 a fost

dedusă din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive a

inculpatului de la 13 ianuarie 2003 la zi.

Pe latură civilă s-a luat

act că părțile vătămate P.M.E. și B.C.A. nu s-au constituit părți civile.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpatul A.C., în perioada

decembrie 2002 – ianuarie 2003, fiind internat în Centrul de Minori C. prin

constrângere, a întreținut relații sexuale cu minorii B.C.A. (12 ani) și P.M.E.

(13 ani), internați în același centru de minori. Faptele (raporturile sexuale

anale și orale) au fost comise prin amenințarea și lovirea părților vătămate.

Raportul de expertiză

medico-legală nr. A1/243/2003 din 6 mai 2003 a concluzionat că minorul P.M.E.,

prezintă leziuni traumatice la nivelul mucoasei sfinoterului anal, care au

putut fi produse în cadrul unui raport de inversiune sexuală (raport anal)

leziuni ce au necesitat 6-8 zile îngrijiri medicale.

Potrivit raportului de

expertiză medico-legală nr. A1/5972 din 4 august 2003 s-a concluzionat că

minorul B.C.A. este marcat de traumatisme și dezechilibre afecte. Acesta prezintă

întârziere ușoară în dezvoltarea psihică. Nu s-a constatat afectarea stării

psihice și nici consecințe de agresiuni suferite.

Situația de fapt expusă a

fost stabilită în baza probelor administrate, respectiv declarațiile de

recunoaștere ale inculpatului, coroborate cu declarațiile părților vătămate, cu

declarațiile martorilor C.M., P.D.N., T.M., S.G.A., și rapoartele de expertiză

medico-legală.

Curtea de

a

pel București, secția a II-a penală,

prin decizia nr. 473/ A din 23 iunie 2004, a respins ca nefondat apelul

formulat de inculpat, apel ce a vizat individualizarea pedepsei.

Împotriva acestei decizii

inculpatul a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie, solicitând

reducerea pedepsei aplicate.

Recursul este nefondat.

Instanțele de fond și de

apel au stabilit în mod cert situația de fapt și vinovăția inculpatului,

încadrând corespunzător din punct de vedere juridic fapta comisă în textul de

lege mai sus arătat.

Sub aspectul

individualizării pedepsei, în cauză au fost avute în vedere criteriile,

prevăzute de art. 52 și art. 72 C. pen., ținându-se seama atât de pericolul

social concret al faptei comise cât și de datele ce caracterizează persoana

făptuitorului.

Infracțiunea comisă prezintă

un grad de pericol social ridicat, dat fiind condițiile de loc în care a fost

săvârșită (centrul de minori) cât și faptul că părțile vătămate au fost minori

fără posibilitatea de a se apăra, pericol social avut în vedere de prima instanță

și cea de control judiciar.

Pe de altă parte, instanțele

au dat eficiență datelor ce caracterizează persoana inculpatului (lipsa

antecedentelor penale, poziția sinceră adoptată în ambele faze procesuale)

motiv pentru care au coborât pedeapsa sub limita minimă prevăzută de textul

sancționator.

Toate aceste elemente de

circumstanțiere ale faptei și făptuitorului au fost analizate de instanțele de

fond și de apel, pedeapsa aplicată fiind bine proporționată, astfel că recursul

declarat este nefondat și va fi respins, în temeiul art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen.

Se va computa perioada

arestării preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod,

inculpatul recurent va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul A.C., împotriva deciziei penale nr. 473/ A din

23 iunie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsă, timpul

arestării preventive a inculpatului de la 13 ianuarie 2003, la 11 august 2004.

Obligă pe recurent la plata

sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 11 august 2004.