ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.10.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5594/2004

HOTĂRÂRE
29.10.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5594/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Teleorman, secția penală,

prin sentința penală nr. 91 din 30 martie 2004, a condamnat pe inculpatul

B.M.S. la 17 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat,

prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen.

A menținut starea de arest a

inculpatului și a dedus durata prevenției cu începere de la 27 ianuarie 2004.

În baza art. 67 C. pen., s-a dispus

degradarea militară a inculpatului.

În fapt s-a reținut că, V.T., în

vârstă de 73 de ani, era imobilizată la pat, din cauza unor afecțiuni

locomotorii. Pentru că aceasta nu se putea îngriji, iar copiii locuiau în

București, aceștia, în urmă cu un an, au rugat pe inculpat și pe concubina

acestuia, martora N.M., să o îngrijească pe mama lor și să aibă grijă de

gospodărie.

În ziua de 26 ianuarie 2004, fiind

sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul a exercitat acte de violență

asupra mătușei sale V.T., cauzându-i leziuni care au determinat decesul

acesteia, în data de 27 ianuarie 2004.

S-a reținut, apoi, că, potrivit

constatărilor medico-legale, moartea victimei a fost violentă, datorându-se

șocului traumatic și hemoragic, consecvența unui traumatism toracic și ruptură

pulmonară dreaptă.

Curtea de Apel București, secția a

II-a penală, prin decizia penală nr. 334 din 3 mai 2004, a respins apelul

declarat de inculpat, motivând că, pedeapsa, criticată de acesta, a fost bine

individualizată, cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.

Împotriva deciziei a declarat recurs

inculpatul, reiterând critica formulată în apel, în sensul că, pedeapsa

aplicată este prea mare, având în vedere conduita sa, de recunoaștere și regret

a faptei, pe care a comis-o sub influența alcoolului consumat.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 72 C. pen., la

stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții

generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de

gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Instanțele de apel, prin decizia

atacată, a constatat și reținut corect că, la stabilirea pedepsei au fost

respectate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., fiind avute în vedere și

valorificate toate împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea

penală, inclusiv datele invocate de inculpat, în sensul stabilirii acesteia în

apropiere de limita minimă a pedepsei, prevăzută de lege, pentru omor calificat

[(art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen.)].

Pedeapsa astfel stabilită, cu

respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., nu apare excesivă, ci,

din contră, corespunde scopului acesteia, de reeducare a condamnatului și de

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, prevăzut de art. 52 C. pen.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.M.S. împotriva deciziei penale nr. 334/ A din 3 mai

2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 27 ianuarie 2004 la 29

octombrie 2004.

Obligă pe recurent să plătească

statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

29 octombrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-07-01
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3134/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 217 din 17 decembrie 2002, Tribunalul Teleorman a condamnat pe inculpatul R.M. la 22 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a in
ÎCCJ 2006-05-15
0,94
ÎCCJ, Decizia nr. 180/2006
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 45 din 19 august 1996, a Tribunalului Teleorman, inculpatul B.P. a fost condamnat la 18 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor
ÎCCJ 2005-03-04
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1567/2005
Asupra recursului de față; Din actele dosarului, constată următoarele: Tribunalul Teleorman, prin sentința penală nr. 299 din 30 noiembrie 2004, condamnă pe inculpatul G.M. la 11 ani de închisoare și 5 ani interzicerea unor drepturi, pentru
ÎCCJ 2004-07-01
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3663/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Teleorman, secția penală, prin sentința nr. 25 din 20 ianuarie 2004, a condamnat pe inculpatul O.I. la pedeapsa de 18 ani închisoare și 4 ani interzic
ÎCCJ 2006-02-03
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 711/2006
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 379 din 16 septembrie 2005 a Tribunalului Brăila a fost condamnat inculpatul A.V., la pedeapsa de 15 ani închisoare și 3 ani interzicere
Sursă