ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1276/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 264 din 17 noiembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția penală, în dosarul nr. 1254/2004, a fost condamnat inculpatul F.D.G. la 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2 1 ) lit. c) C. pen.; la 19 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. și 4 ani închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. i) C. pen. În baza art. 33 și art. 34 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus executarea celei mai grele, de 19 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen.

S-a făcut aplicarea prevederilor art. 57 și art. 71 C. pen. S-a dedus perioada executată în stare de reținere și arest preventiv, începând cu 7 iulie 2004 la zi. S-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului. A fost obligat inculpatul să plătească 50.000.00 lei daune materiale și 200.000.000 lei daune morale către partea civilă P.G. și cheltuieli judiciare în sumă de 4.000.00 lei către partea civilă și către stat. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt: În ziua de 30 iunie 2004, cunoscând că victima locuiește singură, inculpatul a pătruns în locuința acesteia de unde a sustras o geantă și suma de 3.330.000 lei. Cu banii sustrași, inculpatul și-a procurat băuturi alcoolice împreună cu mai mulți prieteni.

La 4 iulie 2004, escaladând din nou gardul, a pătruns în gospodăria victimei, apoi în casă și pentru că a întâlnit-o pe victimă a lovit-o cu pumnul în zona feței, după care a început să caute bani în obiectele de mobilier, moment în care a văzut-o pe victimă că s-a ridicat. Realizând că victima l-a cunoscut și-l va denunța, inculpatul i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu un cuțit în zona gâtului, producându-i decesul. A abandonat-o în holul locuinței, după care a continuat căutarea de bani și bunuri. De data aceasta a sustras 300.000 lei, două topoare, un ciocan, o geantă de voiaj și 0,5 kg cuie. Ulterior, bunurile sustrase au fost identificate de organele de poliție. Pentru a nu fi identificat de organele de poliție, inculpatul s-a deplasat în municipiul Craiova la sora sa, F.N.E., căreia i-a relatat săvârșirea faptei, iar aceasta l-a sfătuit să se prezinte la organele de poliție.

Pe data de 7 iulie 2004, inculpatul s-a întors în municipiul Râmnicu - Vâlcea, i-a povestit prietenei sale ce s-a întâmplat, iar aceasta a anunțat organele de poliție care l-au identificat și l-au reținut. Împotriva acestei sentințe au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, care a solicitat majorarea pedepsei aplicată inculpatului, iar inculpatul F.D. a solicitat reducerea pedepsei. Curtea de Apel Pitești, prin decizia penală nr. 346/ A din 23 decembrie 2004, pronunțată în dosarul nr. 1113/2004, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea și a desființat, în parte, sentința în sensul că, la pedeapsa rezultantă de 19 ani închisoare, aplicată inculpatului F.D.G.

a adăugat un spor de 2 ani, urmând ca acesta să execute, în total, 21 ani închisoare în condițiile art. 57 și art. 71 C. pen. A înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 64 lit. d) și e) C. pen., urmând ca alături de pedeapsa principală de 21 ani închisoare, inculpatul să execute și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe timp de 10 ani. A menținut starea de arest preventiv a inculpatului și a dedus în continuare detenția. A respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpat, pe care l-a obligat la plata sumei de 800.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 400.000 lei onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu. Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat că nu se impune reducerea pedepsei, ci dimpotrivă a se aplica un spor de pedeapsă de doi ani pentru concursul de infracțiuni.

Totodată, nu se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) și e) C. pen., ci numai a celor prevăzute de lit. a) și b) din același cod, pe timp de 10 ani. Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs inculpatul, pe car nu l-a motivat, iar la judecarea recursului, a lăsat la aprecierea instanței soluționarea acestuia, iar apărătorul desemnat din oficiu a solicitat reducerea pedepsei. Recursul este nefondat. Din examinarea dosarului, se constată că instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, în concordanță cu probele administrate, inclusiv recunoașterea inculpatului că el a ucis victima. Încadrarea juridică a faptelor este de asemenea, corectă și nu este contestată.

Totodată, se constată că pedepsele sunt bine individualizate, reflectând just gravitatea faptelor săvârșite, în raport de pericolul social ridicat și cu împrejurările concrete în care au fost săvârșite, periculozitatea socială a persoanei inculpatului, față de agresivitatea manifestată și de faptul că nu are loc de muncă stabil și consumă frecvent băuturi alcoolice. De asemenea, aplicarea sporului de pedeapsă de 2 ani închisoare, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., este justificată față de numărul și gravitatea infracțiunilor aflate în concurs și necesitatea ca durata pedepsei aplicate să fie suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen. Pentru aceste considerente și întrucât nu se constată nici motive care se iau în considerare din oficiu, recursul este nefondat și urmează a se respinge, ca atare, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Totodată, se va deduce din durata pedepsei rezultante, timpul arestării preventive de la data de 7 iulie 2004 la data prezentei decizii și va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare în recurs, din care onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.D.G. împotriva deciziei penale nr. 346 din 23 decembrie 2004 Curții de Apel Pitești. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 7 iulie 2004 la 21 februarie 2005. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 21 februarie 2005.