ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1193/2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1193/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 228 din 19

septembrie 2005 a Tribunalului Mureș, pronunțată în dosarul nr. 3834/2004, în

temeiul art. 334 C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, cererea de

schimbare a încadrării juridice pentru inculpatul H.A.A. din infracțiunea de

tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și b), alin. (2

1

)

lit. a), c) și e) C. pen., în infracțiunile de vătămate corporală prevăzută de art.

181 alin. (1) C. pen. (partea vătămată S.A.), formulată de apărătorul acestuia.

În baza art. 334 C. proc. pen., a

fost respinsă, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice pentru

inculpatul H.M., din infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1)

și (2) lit. a) și b), alin. (2

1

) lit. a), c) și e) C. pen., în

infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen.,

raportat la art. 209 C. pen., formulată de apărătorul acestuia.

În temeiul art. 334 C. proc. pen., a

fost respinsă, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice pentru

inculpatul V.J., din infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) și

(2) lit. a) și b) alin. (2

1

) lit. a), c) și e) C. pen., în

infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen.,

raportat la art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen., a

fost dispusă schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina

inculpatului V.J., din art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și b) alin. (2

1

)

lit. a), c) și e) C. pen., și art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen., și al art. 37 lit. b) C. pen., în art. 211 alin. (1) și (2) lit. a)

și b) alin. (2

1

) lit. a), c) și e) C. pen., și art. 192 alin. (2) C.

pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În temeiul art. 211 alin. (1) și (2)

lit. a) și b), alin. (2

1

) lit. a), c) și e) C. pen., cu aplicarea art.

37 lit. b) C. pen., și art. 75 alin. (1) lit. a) și e) C. pen., a fost

condamnat inculpatul H.A.A., la pedeapsa de 15 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 192 alin. (2) C. pen.,

cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., și art. 75 alin. (1) lit. a) și e) C.

pen., a fost condamnat inculpatul H.A.A., la pedeapsa de 5 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

În temeiul art. 33 lit. a) C. pen.,

și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa

cea mai grea de 15 ani închisoare pe care a sporit-o cu un an, urmând ca

inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 16 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., art. 20 alin.

(2) din Constituția României și art. 1 din C.A.D.O.L.F. au fost interzise

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., de la data

rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea pedepsei

principale.

În temeiul art. 88 C. pen., raportat

la art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., a fost dedusă din pedeapsa

aplicată durata reținerii și arestării preventive d la 18 iunie 2004 până la

zi.

În temeiul art. 350 C. proc. pen., a

fot menținută arestarea preventivă a inculpatului.

În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit.

a) și b) alin. (2

1

) lit. a), c) și e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.

b) C. pen., și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul H.M.,

la pedeapsa de 11 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În temeiul art. 192 alin. (2) C.

pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., și art. 75 alin. (1) lit. a) C.

pen., a fost condamnat inculpatul H.M., la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., și art.

34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai

grea de 11 ani închisoare, pe care a sporit-i cu un an, urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen., art. 20 alin.

(2) din Constituția României și art. 1 din C.A.D.O.L.F. au fost interzise

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., de la data

rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 88 C. pen., raportat

la art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., a fost dedusă din pedeapsa

aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 22 iunie 2004 până la

zi.

În temeiul art. 350 C. proc. pen., a

fost menținută arestarea preventivă a inculpatului.

În temeiul art. 211 alin. (1) și (2)

lit. a) și b) alin. (2

1

) lit. a), c) și e) C. pen., cu aplicarea art.

75 alin. (1) lit. a) C. pen., a fot condamnat inculpatul V.J., la pedeapsa de 9

ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 192 alin. (2) C. pen.,

cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.J.,

la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de

domiciliu.

În temeiul art. 33 lit. a) C. pen.,

și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, în pedeapsa

cea mai grea de 9 ani închisoare, pe care a sporit-o cu un an, urmând ca

inculpatul să execute pedeapsa de 10 ani închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen., art. 20 alin.

(2) din Constituția României și art. 1 din C.A.D.O.L.F. au fost interzise

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., de la data

rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea pedepsei

principale.

În temeiul art. 88 C. pen., raportat

la art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., a fost dedusă din pedeapsa

aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 22 iunie 2004 până la

zi.

În temeiul art. 350 C. proc. pen., a

fost menținută arestarea preventivă a inculpatului.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit.

d) C. pen., a fost dispusă confiscarea de la inculpații V.J., H.A.A. și H.M., în

solidar a sumei de 700 lei (RON), reprezentând contravaloarea bunurilor

sustrase de aceștia.

În baza art. 14 C. proc. pen.,

coroborat cu art. 346 C. proc. pen., și art. 998 C. civ., a fost admisă

acțiunea civilă formulată de partea civilă S.A. și au fost obligați inculpații V.J.,

H.A.A. și H.M., în solidar la plata către acesta a sumei de 5000 lei (RON)

reprezentând daune morale.

În temeiul art. 14 C. proc. pen.,

coroborat cu art. 346 C. proc. pen., și art. 998 C. civ., a fost admisă

acțiunea civilă formulată de partea civilă S.M. și au fost obligați inculpații V.J.,

H.A.A. și H.M., în solidar la plata către aceasta a sumei de 5000 lei (RON)

reprezentând daune morale.

În temeiul art. 14 C. proc. pen.,

coroborat cu art. 346 C. proc. pen., și art. 106 din O.U.G. nr. 150/2002 a fost

admisă acțiunea C.A.S. Mureș și au fost obligați, în solidar, inculpații V.J., H.A.A.

și H.M. la plata către C.A.S. Mureș a sumei de 4000 lei (RON) cu titlu de

cheltuieli de spitalizare, cu dobânda legală aferentă la data plății efective.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc.

pen., a fost obligat inculpatul H.A.A. la plata sumei de 1000 lei (RON) cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 180 lei (RON)

reprezentând onorariile avocaților numiți din oficiu pentru asistența juridică

a inculpatului, atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării

judecătorești, au fot avansate Baroului Mureș din fondurile speciale ale

Ministerului Justiției.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc.

pen., a fost obligat inculpatul H.M. la plata sumei de 1000 lei (RON) cu titlu

de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 180 lei (RON) reprezentând

onorariile avocaților numiți din oficiu pentru asistența juridică a

inculpatului, atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării

judecătorești, au fost avansate Baroului Mureș din fondurile speciale ale

Ministerului Justiției.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc.

pen., a fot obligat inculpatul V.J. la plata sumei de 1000 lei (RON) cu titlu

de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 180 lei (RON) reprezentând

onorariile avocaților numiți din oficiu pentru asistența juridică a

inculpatului, atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării

judecătorești, au fot avansate Baroului Mureș din fondurile speciale ale

Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință,

prima instanță a reținut, în fapt, că în după amiaza zilei de 25 februarie 2004,

inculpații H.A.A., H.M. și V.J. s-au deplasat din comuna Gheorghe Doja până în

Tg. Mureș cu un autobuz și de acolo cu o mașină de ocazie până în comuna Râciu,

cu intenția de a comite un furt din locuința soților S.A. și M., persoane în

vârstă despre care inculpații cunoșteau că locuiau singure și că ar deține sume

importante de bani, deoarece și-au vândut animalele din gospodărie.

Cei trei au ajuns la locuința părții

vătămate, în jurul orelor 19,00-19,30, au pătruns în curtea casei prin grădina

din spatele acesteia, iar de acolo au intrat în bucătăria locuinței, ușa de la

intrare fiind descuiată. Părțile vătămate se aflau în acea încăpere și se uitau

la televizor. După ce au pătruns în bucătărie inculpații, care aveau fețele

acoperite cu căciuli tip fes, s-au năpustit asupra părților vătămate și au

început să le lovească cu pumnii, picioarele, cu bâtele pe care le aveau la ei,

precum și cu alte corpuri contondente, inclusiv cu un scaun din bucătărie, până

când părțile vătămate au ajuns în stare de inconștiență. În acel moment părțile

vătămate au fot legate de către inculpați. După aceea inculpații au început să

răvășească lucrurile din întreaga locuință, căutând peste tot locul unde ar fi

putut fi ascunși banii. Inculpații au găsit doar suma de 500.000 lei pe care i-au

luat împreună cu alte bunuri din locuință, respectiv 25 litri de țuică de

prune, un radiocasetofon, o pereche de ghete bărbătești de culoare neagră maca

Clujana, o pereche de pantofi bărbătești de piele, carne de porc, haine, un

libret C.E.C. cu sold de 10 milioane lei.

Pe parcursul urmăririi penale și

cercetării judecătorești, inculpații au avut poziții oscilante și

contradictorii, încercând să inducă în eroare organele judiciare în stabilirea

stării de fapt.

Instanța, în urma analizei

declarațiilor părților vătămate, a raportului de expertiză medico-legală și a

altor depoziții de martori, a apreciat că starea de fapt descrisă mai sus s-a

confirmat, că inculpații au comis faptele asupra părților vătămate.

În urma agresiunii asupra părților

vătămate acestea au prezentat leziuni traumatice care au necesitat pentru

vindecare 65-70 de zile îngrijiri medicale, pentru partea vătămată S.A. și 35-40

de zile de îngrijiri medicale pentru S.M.

În ceea ce-l privește pe partea

vătămată S.A. s-a apreciat că viața acestuia a fost pusă în primejdie, iar

viața părții vătămate S.M. nu a fost pusă în primejdie.

În drept, fapta inculpaților a fost

încadrată în modalitatea arătată atunci când a fost prezentat dispozitivul

sentinței.

La individualizarea pedepselor

aplicate au fost avute în vedere prevederile art. 72 C. pen., privitoare la

faptele comise și la persoana inculpaților.

Și latura civilă a cauzei a fost

soluționată de către instanța de fond, inculpații fiind obligați la despăgubiri

către cele două părți civile și către C.A.S. Mureș, în modalitatea arătată

atunci când a fost prezentat dispozitivul sentinței.

Împotriva sentinței instanței de

fond au declarat, în termen legal, apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș

și inculpații H.A.A., H.M. și V.J.

În motivele invocate de către

parchet, sentința a fost criticată sub aspectul încadrării juridice reținute în

sarcina inculpaților, în sensul aplicării art. 334 C. proc. pen., susținând că

infracțiunea de violare de domiciliu este absorbită în infracțiunea de tâlhărie

după cum și recidiva în sarcina inculpatului H.A.A., este cea prevăzută de art.

37 lit. a) C. pen.

Inculpații în motivele de apel

invocate au solicitat și ei schimbarea încadrării juridice a faptei, prin

rectificarea acesteia în sensul că infracțiunea de violare de domiciliu ar fi

absorbită în infracțiune de tâlhărie, sau reținerea în sarcina inculpatului H.A.A.

a două infracțiuni de vătămare corporală gravă. Inculpatul H.M. a arătat că nu

a participat la comiterea faptelor, că el doar a încercat să aplaneze conflictul,

în subsidiar a solicitat reducerea pedepsei.

Inculpatul V.J. a solicitat

eliminarea recidivei din sarcina lui și reducerea pedepsei aplicate.

Prin decizia penală nr. 181/ A din 5

decembrie 2005 a Curții de Apel Târgu Mureș, pronunțată în dosarul nr. 866/2005

P, au fost admise apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș

și de inculpații H.A.A., H.M. și V.J., în prezent deținuți în Penitenciarul

Târgu Mureș împotriva sentinței penale nr. 228 din 19 septembrie 2005 a

Tribunalului Mureș.

S-a desființat parțial sentința

penală atacată și rejudecată cauza în următoarele limite:

fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului H.A.A.,

din art. 21 alin. (1) și (2) lit. a) și b), alin. (2

1

) lit. a), c)

și e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., și art. 75 alin. (1) lit.

a) și c) C. pen., și art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C.

pen., și art. 75 alin. (1) lit. a) și e) C. pen., într-o singură infracțiune

prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și b), alin. (2

1

) lit.

a), c) și e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., și art. 75 lit. e) C.

pen.

În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit.

a) și b), alin. (2

1

) lit. a), c) și e) C. pen., cu aplicarea art. 37

lit. b) C. pen., și art. 75 lit. e) C. pen., a fost condamnat inculpatul H.A.A.

la pedeapsa de 15 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.

71 și 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 18 iunie 2004

până la zi și s-a menținut față de acest inculpat, starea de arest preventiv.

fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului H.M.,

din art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și b), alin. (2

1

) lit. a), c)

și e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 75 alin. (1) lit. a) C.

pen., și art. 192 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., art. 75 alin. (1)

lit. a) C. pen., într-o singură infracțiune prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2)

lit. a) și b) alin. (2

1

) lit. a), c) și e) C. pen., cu aplicarea art.

37 lit. b) C. pen., și art. 75 lit. e) C. pen.

În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit.

a) și b), alin. (2

1

) lit. a), c) și e) C. pen., cu aplicarea art. 37

lit. b) C. pen., și art. 75 lit. e) C. pen., a fost condamnat inculpatul H.M.

la pedeapsa de 11 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.

71 și 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa aplicată

acestui inculpat durata reținerii și arestării preventive începând cu data de

22 iunie 2004 până la zi și s-a menținut starea de arest preventiv față de

acest inculpat.

fost schimbată încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina

inculpatului V.J., din art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și b), alin. (2

1

)

lit. a), e) și c) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) și art. 192 alin.

(2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., într-o singură infracțiune

prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și b), alin. (2

1

) lit.

a), c) și e) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. e) C. pen.

În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit.

a) și b), alin. (2

1

) lit. a), c) și e) C. pen., cu aplicarea art. 75

lit. e) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.J. la pedeapsa de 9 ani

închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.

71 și 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa aplicată

durata reținerii și arestării preventive de la 22 iunie 2004 până la zi și s-a

menținut inculpatul în stare de arest preventiv.

S-a eliminat din dispozițiile

sentinței atacate aplicarea dispozițiilor art. 118 alin. (1) lit. d) C. pen.,

privind confiscarea specială de la inculpați a sumei de 700 lei (RON).

S-a menținut restul dispozițiilor

din sentința penală atacată.

Cheltuielile judiciare în apel au

rămas în sarcina statului, iar suma de 450 lei, onorarii avocațiale din oficiu

a fost avansată din fondul special al Ministerului Justiției către Baroul

Mureș.

Pentru a decide astfel, instanța de

apel a reținut, ca de altfel și instanța de fond că inculpații au adoptat, pe

parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, poziții oscilante și

contradictorii, însă probele administrate în cauză, declarațiile părților

vătămate, a martorului V.C., rapoartele de expertiză medico-legale sunt de

natură a stabili faptul că cei trei inculpați, după o înțelegere prealabilă,

s-au deplasat în după amiaza zilei de 25 februarie 2004 la locuința părților

vătămate, pe care inculpatul H.A.A. le cunoscuse anterior, deoarece a prestat

pentru acestea diverse munci ocazionale, cu intenția de a le sustrage banii

obținuți din vânzarea unor animale.

În aceste împrejurării, cunoscând

date despre cum se poate pătrunde în locuința părților vătămate, cei trei au

pătruns în curtea casei prin grădina din spatele acesteia, iar de acolo au

intrat în bucătăria locuinței, ușa de la intrare fiind descuiată. În bucătărie

cele două părți vătămate se uitau la televizor. După ce au pătruns în bucătărie

cei trei inculpați, care anterior și-au acoperit fața cu fesuri, s-au năpustit

asupra părților vătămate și au început să le lovească cu pumnii și picioarele,

precum și cu bâtele pe care le aveau asupra lor până când părțile vătămate au

ajuns în stare de inconștiență. După aceea inculpații au legat părțile vătămate

și au început să le caute prin casă, fiind găsită doar suma de 500.000 lei. Cu

acea ocazie inculpații au sustras și alte bunuri din domiciliul părților,

respectiv țuică, pantofi, carne de porc, un libret de C.E.C. cu sold de 10

milioane lei, etc.

Cert a fost că părțile vătămate în

urma agresiunii au suferit leziuni vindecabile în 65-70 zile de îngrijiri

medicale (S.A.) și 35-40 zile de îngrijiri medicale (S.M.).

Sentința instanței de fond a fost

considerată, însă, nelegală sub aspectul încadrării juridice a faptelor

reținute în sarcina inculpaților, în sensul că în mod greșit s-a reținut pentru

cei trei, două infracțiuni concurente, una de tâlhărie și una de violare de

domiciliu și asta, deoarece infracțiunea de violare domiciliu este absorbită în

infracțiunea de tâlhărie, astfel că față de toți cei trei inculpați s-a

procedat la schimbarea încadrării juridice a faptelor din două infracțiuni

prevăzute de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și b), alin. (2

1

) lit.

a), c) și e) C. pen., cu aplicarea art. 75 C. pen. [(art. 75 fiind greșit

aplicat pentru H.A.A. prin reținerea și a lit. a) și e)] și art. 192 alin. (2) C.

pen., într-o singură infracțiune de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) și

(2) lit. a) și b), alin. (2

1

) lit. a), c) și e) C. pen. De asemenea,

la încadrarea juridică a faptelor s-a reținut pentru inculpatul H.A.A.,

prevederile art. 37 lit. b) C. pen., după cum tot prevederile art. 37 lit. a) C.

pen., să se rețină și în sarcina inculpatului H.M.

În consecință au fost admise toate

apelurile promovate și în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., s-a

desființat parțial hotărârea atacată și în urma rejudecării cauzei s-a făcut

aplicarea art. 334 C. proc. pen., în sensul că a fost schimbată încadrarea

juridică a faptelor reținute în sarcina celor trei inculpați așa cum s-a

arătat.

La individualizarea pedepselor

aplicate au fost avute în vedere prevederile art. 72 C. pen., privitoare la

faptele comise și la persoana inculpaților, reținându-se faptul că aceștia sunt

cunoscuți cu antecedente penale, că au adoptat poziții oscilante pe parcursul

urmăririi penale și cercetării judecătorești, că faptele comise prezintă un

grad sporit de pericol social.

Raportat la cele menționate s-a

apreciat că pentru inculpatul H.A.A. o pedeapsă de 15 ani închisoare este

îndestulătoare, că pentru inculpatul H.M. o pedeapsă de 11 ani este

îndestulătoare, iar pentru inculpatul V.J. o pedeapsă de 9 ani închisoare este

îndestulătoare.

Față de toți inculpații s-a făcut

aplicarea art. 71 și 64 C. pen.

Totodată s-a dedus din pedeapsa

aplicată tuturor inculpaților măsura arestării preventive de la pronunțarea

sentinței la zi, fiind menținută și măsura arestării preventive față de toți

inculpații, apreciindu-se că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii

arestării preventive nu s-au modificat, menținându-se restul dispozițiilor din

sentința atacată, fiind făcută și aplicarea art. 192 alin. (3) C. proc. pen.

Împotriva acestei decizii au

declarat, în termen legal, recursuri inculpații H.A.A. și H.M.

În motivele de recurs, formulate în

scris, inculpatul H.A.A. a arătat că este nevinovat, recunoscând că a lovit

partea vătămată, dar el nu a sustras nimic de la ei, partea vătămată a fost

lăsată în casă lovită și apoi a venit V.J. și a sustras bunurile și a

recunoscut. Recurentul inculpat a mai precizat că a consumat alcool cu partea

vătămată S.A., a fost lovit de partea vătămată și apoi el a ripostat,

considerând că pedeapsa aplicată este foarte mare.

În motivele de recurs, formulate în

scris, inculpatul H.M. a menționat că este fratele coinculpatului H.A.A. și

pentru că acesta a avut un comportament necivilizat el a primit o pedeapsă

foarte mare de 11 ani, că toți trei au comis aceeași faptă, în aceeași noapte

și au primit pedepse diferite, iar el nu este atât de vinovat, are trei copii,

concubina sa este suferindă, nu au condiții de locuit, solicitând reducerea

pedepsei sau trimiterea cauzei spre rejudecare.

Apărătorul recurentului inculpat H.A.A.,

în concluziile orale, în dezbateri, a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., apreciind că pedeapsa aplicată inculpatului este mult

prea aspră față de situația de fapt concretă și contribuția acestuia la

săvârșirea infracțiunii, impunându-se reținerea art. 73 lit. b) C. pen.,

solicitând admiterea recursului și reindividualizarea pedepsei.

Apărătorul recurentului inculpat H.M.,

în concluziile orale, în dezbateri a solicitat, de asemenea, admiterea

recursului și reindividualizarea pedepsei aplicate acestui inculpat în sensul

reducerii ei.

Concluziile procurorului și

pozițiile recurenților inculpați, exprimate în ultimul cuvânt, în sensul că se

consideră nevinovați au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a

prezentei decizii.

Examinând recursurile declarate de

inculpații H.A.A. și H.M. împotriva deciziei instanței de apel, în raport cu

motivele invocate ce se vor analiza prin prisma cazului de casare prevăzut de art.

385

9

pct. 14 C. proc. pen., pentru ambii recurenți, Înalta Curte

apreciază recursurile inculpaților ca fiind nefondate pentru considerentele ce

se vor arăta.

Din analiza coroborată a ansamblului

materialului probator administrat rezultă că în mod judicios și motivat

instanța de apel a stabilit, la rândul ei vinovăția inculpaților, însușindu-și

parțial argumente primei instanței, iar în baza propriului examen a schimbat

încadrările juridice a faptelor reținute inițial în sarcina inculpaților în

cele de tâlhărie prevăzute de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și b), alin. (2

1

)

lit. a), c) și e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., și art. 75 lit.

e) C. pen., pentru inculpații H.A.A. și H.M., în raport cu situația de fapt

reținută.

Înalta Curte consideră că în cauză

s-a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la

aprecierea probelor, stabilindu-se că faptele inculpaților H.A.A. și H.M., care

împreună cu coinculpatul V.J., după o înțelegere prealabilă s-au deplasat în

după amiaza zilei de 25 februarie 2004 la locuința părților vătămate S.A. și S.M.,

inculpatul H.A.A. cunoscându-le locuința și accesul în interior, urmare

prestării unor munci la acestea, având fețele acoperite cu fesuri și înarmați

cu bâte au pătruns în locuința părților vătămate, respectiv în curte prin

grădina din spatele acesteia, intrând ulterior în bucătăria locuinței, ușa de

la intrare fiind descuiată, lovind ambele părți vătămate cu pumnii și

picioarele până le-au adus în stare de inconștiență, le-au legat, și au început

să caute bunuri, însușindu-și suma de 500.000 lei, țuică, pantofi, carne de

porc, un libret C.E.C. Cu sold de 10 milioane lei, provocându-le leziuni ce au

necesitat 65-70 zile îngrijiri medicale lui S.A. și 35-40 zile îngrijiri

medicale lui S.M., întrunesc atât obiectiv, cât și subiectiv conținutul

incriminator al infracțiunii de tâlhărie, așa cum corect a fost reținută

încadrarea juridică de către instanța de apel.

Astfel, în declarațiile date atât în

cursul urmăririi penale, cât și la instanță, părțile civile S.A., în vârstă de

77 ani și S.M., în vârstă de 67 de ani, au arătat modul cum au fost agresate de

inculpați.

În declarația dată la prima instanță

partea civilă S.A. a arătat că „Am constatat că erau cei trei inculpați mascați

cu fes pe cap, aveau asupra lor e cuțite, două bâte și o lanternă în caz că nu

ar fi lumină în casă, de asemenea și un ștreang. Artă că în casă era lumină,

însă inculpații nu au stins lumina. S-au năpustit asupra mea și a soției mele,

mie mi-a pus un căluș la gură format dintr-un batic, inculpații H.M. și V.J. au

încercat să mă imobilizeze în sensul de a-mi lega mâinile la spate, însă eu am

reușit și am fost legat numai la o mână, însă mau aruncat sub canapea. Arăt că

inculpatul V.J. m-a agresat cu un scaun pe care l-a găsit în locuința mea. În

urma loviturilor mi-a apărut sângele pe nas, pe urechi, de asemenea, mi s-a rupt

falca, motiv pentru care a fost internat în spital … Arăt că și pe soția mea

tot inculpatul V.J. a agresat-o cu două bote pe care le aveam la locuința de

lângă gard. Precizez că inculpatul H.A.A. a venit o singură dată la noi să

lucreze, însă nu i-a convenit mâncarea și altădată nu a mai venit să ne ajute

în gospodărie. Inculpații au sustras de la soția mea suma de un milion lei, de

la mine suma de 120.000 lei, un libret C.E.C. cu un sold de 10 milioane lei pe

numele S.M., pantofi, un bidon de 10 litri în care se afla carne de porc,

mâncare, 25 litri de țuică … Arăt că știu că inculpații H.M. și V.J. m-au

agresat, întrucât le-am tras fesul de pe cap, cât am putut înainte de a fi

agresat….”

În suplimentul de declarație luat

părții civile S.A. au fost arătate aceleași împrejurări descrise în prima

declarație dată în faza cercetării judecătorești.

În declarația dată la prima instanță

partea civilă S.M. a menționat că „….Pe mine inculpatul H.A.A. m-a agresat cu

un scaun, cu bâte și cred că și cu un pumnal până când am căzut jos în stare de

inconștiență. Apoi a venit și soțul meu și pe acesta l-au agresat toți trei

inculpații care erau mascați. Arăt cu au sustras de la locuință o pereche de

papuci de Cluj, o altă pereche de pantofi, 25 kg țuică, carnea din congelator,

stricând și congelatorul, portocal, mâncare pe care am avut-o în casă,

casetofonul. Mi-a stricat și telefonul, probabil ca să nu pot să anunț poliția.

De asemenea, suma de un milion și ceva pe care o aveam în geantă și un libret C.E.C.

al meu cu un sold de 10 milioanele lei. Arăt că soțului meu inculpații i-au pus

un țăruș în gură, l-au imobilizat, în sensul că l-au legat de par și apoi l-au

cărat sub canapea, după care l-au agresat și arăt că soțul meu 24 ore de ore a

fost în stare de inconștiență după incidentul petrecut …. Precizez că pe

inculpatul H.A.A. l-am recunoscut deși era mascat după haine. Precizez că toți

cei trei inculpați ne-au agresat cu scaunul până când s-a rupt de noi. Nu am

discutat anterior incidentul cu inculpatul H.A.A. despre anumite fapte. Nu

le-am reproșat nimic. Arăt că ceilalți doi inculpați au fost recunoscuți după

amprente de către poliție.”

În declarațiile date atât la

urmărirea penală, cât și la instanță, martora V.C., concubina inculpatului H.A.A.

a relatat împrejurările în care au fost comise faptele, potrivit celor

precizate de inculpat.

Astfel, martora V.C. a declarat în

fața primei instanțe că „Îmi mențin declarațiile făcute în cursul urmăririi

penale, precizez însă că motivul pentru care concubinul meu inculpatul H.A.A. i-a

bătut pe cei doi bătrâni, era faptul că aceștia au vorbit în sat în sensul că

eu aș trăi cu tatăl meu. Precizez că inculpatul mi-a relatat după trei zile

faptul că a bătut pe cei doi bătrâni și le-a luat ce era mai bun din casă,

respectiv vin d căldare, carne și casetofonul. Mi-a povestit că s-au dus la

casa celor doi bătrâni, unde inculpatul H.A.A. și cu V.J. au intrat înăuntru,

iar inculpatul H.A.A. a rămas înăuntru, din ceea ce mi-a povestit H.A., el i-a

bătut pe bătrâni și a luat din casă ce era mai bun, după care au trecut peste

un deal și apoi peste o țeavă care era peste un pârâu, iar o mașină îi aștepta

la un drum de piatră. Îmi mențin declarațiile făcute în cursul urmăririi penale

privind recunoașterea pantofilor găsiți de poliție și identificați ca

aparținând inculpatului H.A.A. În momentul în care s-au întâmplat eu eram acasă

la părinții mei. Din cele ce mi-a fost relatat de către H.A.A., toți trei

inculpați au fost implicați atât în lovirea bătrânilor, cât și în luarea

obiectelor …. Nu am întrebat de ce au săvârșit faptele pentru că mi-a fost

teamă. Nu am discutat cu alte persoane și nu am aflat de la altcineva despre

modul de desfășurare a faptelor….”

Din coroborarea declarațiilor

părților civile, a martorei V.C., cu procesul-verbal de cercetare la fața

locului rapoartele medico-legale și planșele foto care atestă leziunile produse

părților vătămate, raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopică și

planșa foto, care concluzionează că urmele papilare ridicate de pe scaunul rupt

găsit în bucătărie, cu ocazia cercetărilor efectuate în cauza privind tâlhăria

comisă asupra soților S.A. și M. au fost create de către degetul mijlociu,

respectiv regiunea digito-palmară a mâinii stângi a numitului H.M.,

procesul-verbal de reconstituire și planșa foto, fotografiile ilustrând modul

în care H.A.A. a intrat în locuința părților civile și locurile de unde au fost

sustrase bunurile, procesul-verbal de confruntare între inculpatul H.A.A. și

martora V.C., concubina sa a rezultat vinovăția inculpaților H.A.A. și H.M. în

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie asupra celor două părți civile S.A. și S.M.,

în condițiile deja arătate, infirmând poziția oscilantă și contradictorie a

celor doi inculpați cu privire la împrejurările săvârșirii faptei de tâlhărie.

În raport cu cele menționate, Înalta

Curte nu poate avea în vedere poziția recurenților inculpați exprimată în

ultimul cuvânt, în sensul că sunt nevinovați, nici aspectele precizate în

motivele de recurs formulate în scris, cu privire la contribuțiile acestora și

nici apărarea pentru inculpatul H.A.A. în sensul reținerii circumstanței

atenuante a provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., deoarece ansamblul

probelor administrate au reflectat în mod concret contribuția celor doi

inculpați la comiterea infracțiunii de tâlhărie, ambii recurenți, mascați au

agresat, în mod repetat, cu obiecte contondente cele două părți vătămate,

producându-le leziuni grave, deposedându-le de mai multe bunuri, nefiind făcută

dovada existența vreunei stări puternice de tulburare în care inculpații ar fi

acționat, determinată de vreo provocare în partea părților vătămate, prin

violență sau atingerea gravă a demnității, existența unor zvonuri despre

anumite relații ale concubinei inculpatului H.A.A. cu tatăl său necircumscriindu-se

condiției impuse de lege cu privire la incidența circumstanței atenuante a

provocării.

Înalta Curte apreciază că instanța

de apel sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpaților H.A.A.

și H.M. a făcut o corectă adecvare cauzală a tuturor criteriilor prevăzute de art.

72 C. pen.

Astfel, s-a ținut cont, în

stabilirea cuantumului pedepselor, în mod diferențiat de gradul de pericol

social în concret al faptei comise, agravat de numărul de participanți,

respectiv trei persoane, care au avut o înțelegere prealabilă pentru atingerea

scopului propus, prin pregătirea modalității de comitere, folosirea unor fesuri

pentru a nu fi recunoscuți, a modului de intrare în locuință, prin grădina din

spatele curții în care se afla locuința părților vătămate, pe care inculpatul H.A.A.

le cunoștea, lovirea repetată cu scaunul și bâtele a celor două părți vătămate,

persoane în vârstă respectiv 77 de ani S.A. și 67 de ani S.M., până la aducerea

lor în stare de inconștiență, producându-le leziuni ale căror zile de îngrijiri

medicale au fost relativ ridicate, deposedarea de bunuri având loc pe fondul

violențelor arătate.

Totodată au fost avute în vedere și

circumstanțele personale ale inculpaților, respectiv atitudinea constant

oscilantă și contradictorie cu privire la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie,

ambii inculpați au comis fapta în stare de recidivă postexecutorie, față de

condamnările anterioare ce rezultă din fișele de cazier, dovedind perseverență

infracțională, fiecare întreținând relații de concubinaj, din care au rezultat

copii minori.

Așadar, instanța de apel, prin

cuantumurile pedepselor aplicate, diferențiate și orientate peste medie,

respectiv 15 ani închisoare pentru inculpatul H.A.A. și 11 ani închisoare

pentru inculpatul H.M., cu executare în regim de detenție a considerat că numai

acestea sunt în măsură să-și atingă scopurile de exemplaritate și educative, în

îndreptarea atitudinii inculpaților față de comiterea de infracțiuni și

resocializarea lor pozitivă viitoare.

Înalta Curte apreciază că nu poate

fi reținută critica recurenților inculpați, în sensul unei greșite

individualizări a pedepselor aplicate, impunându-se reducerea lor, deoarece

instanța de apel a evaluat în mod plural criteriile prevăzute în art. 72 C.

pen., astfel că nu este incident cazul de casare invocat, respectiv art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

În raport cu cele menționate,

decizia instanței de apel este legală și temeinică sub toate aspectele.

Înalta Curte, verificând hotărârea

pronunțată în apel, nu a constatat existența vreunui caz de casare ce s-ar fi

putut invoca din oficiu, potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.

Față de aceste considerente, Înalta

Curte, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge,

ca nefondate, recursurile declarate de inculpații H.M. și H.A.A. împotriva

deciziei penale nr. 181/ A din 5 decembrie 2005 a Curții de Apel Târgu Mureș.

Se va deduce din pedepsele aplicate

inculpaților, perioada arestării preventive de la 18 iunie 2004 la 23 februarie

2006 pentru inculpatul H.A.A. și de la 22 iunie 2004 la 23 februarie 2006

pentru inculpatul H.M.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., se vor obliga recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către

stat, din care sumele de câte 100 RON (câte 1.000.000 lei), reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se vor avansa din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații H.M. și H.A.A. împotriva deciziei penale nr. 181/ A din

5 decembrie 2005 a Curții de Apel Târgu Mureș.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților, perioada arestării preventive de la 18 iunie 2004 la 23 februarie

2006 pentru inculpatul H.A.A. și de la 22 iunie 2004 la 23 februarie 2006

pentru inculpatul H.M.

Obligă recurenții inculpați la plata

sumelor de câte 220 RON (câte 2.200.000 lei), cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat din care, sumele de câte 100 RON (câte 1.000.000 lei), reprezentând

onorariul părătorului desemnat din oficiu, se vor avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 23

februarie 2006.