ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1779/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 299 din 3 septembrie 2003, Curtea de Apel Alba Iulia a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC F.C. SRL împotriva pârâtei A.R.R. și în consecință, a obligat agenția A.R.R. Hunedoara, să elibereze reclamantei, licența de execuție traseu pentru o singură cursă, pe ruta Hațeg - Hunedoara - Deva și retur, zilnic. Acțiunea formulată împotriva pârâtei agenția A.R.R. Hunedoara a fost respinsă. Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut că: Este neîntemeiată excepția invocată de pârâta A.R.R., privind neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzută de art. 5 din Legea nr. 29/1990, întrucât răspunsul la contestație i-a fost comunicat reclamantei, la data de 11 iunie 2003, cu adresa nr. 14241, iar acțiunea a fost înregistrată la instanță, la data de 13 iunie 2003. Întrucât agenția A.R.R.

Hunedoara nu are personalitate juridică și nu i s-a acordat putere de reprezentare, excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei agenții a fost considerată ca întemeiată, cu consecința respingerii, ca inadmisibilă, a acțiunii formulate împotriva acesteia. Pe fondul cauzei s-a apreciat a fi incidente dispozițiile art. 37 alin. (2) din Ordinul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței nr. 1842/2001, care reglementează condițiile de acordare a licenței de execuție pentru traseu, pentru o cursă. Astfel, din actele dosarului a rezultat că la capătul de traseu, Hațeg, de unde pleacă cursa, societatea reclamantă deține în folosință spațiu pentru parcare și plecare în cursă, iar la capătul traseului, Deva, are acceptul scris al Primăriei pentru a circula în municipiu.

De altfel, probele administrate au evidențiat că reclamanta deține licență de transport rutier public valabilă până la 27 septembrie 2008 și a mai deținut licența pentru traseu servicii regulate de transport persoane pe ruta Hațeg - Călan - Hunedoara - Deva, licență eliberată de agenția Hunedoara și care a expirat în anul 2001. În termen legal, împotriva sus-menționatei sentințe a declarat recurs, pârâta A.R.R. Invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 și pe cele ale art. 304 1 C. proc. civ., recurenta a criticat sentința instanței de fond, pentru următoarele aspecte.

- greșita soluționare a excepției neîndeplinirii procedurii prealabile, prin ignorarea dispozițiilor art. 64 alin. (2) din Ordinul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței nr. 1842/2001; acțiunea în contencios este prematură în opinia recurentei, deoarece a fost formulată la 28 de zile de la introducerea plângerii prealabile, plângere la care a și răspuns la data de 11 iunie 2003; - interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 37 alin. (2) din Ordinul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței nr. 1842/2001, în condițiile în care metodologia pentru acordarea unui traseu sau a unei grupe de trasee județene este prevăzută în mod expres de dispozițiile art. 35 și 36 din ordin; - calificarea, în mod greșit, ca nejustificat, a refuzului agenției A.R.R.

Hunedoara, de a elibera licențe pe traseul solicitat, din moment ce reclamanta a refuzat să prezinte documentele solicitate de agenție, chiar și în fața instanței, așa cum rezultă din încheierea din 2 iulie 2003. Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor aduse de recurentă și în baza art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține că nu există motive pentru casarea sau modificarea acesteia. Instanța fondului a aplicat corect dispozițiile art. 5 din Legea nr. 29/1990 și pe cele din Normele metodologice de autorizare și efectuare a transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora, aprobate prin Ordinul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței nr. 1842/2001, atât în ce privește soluționarea excepției privind lipsa plângerii prealabile, cât și în ce privește dezlegarea fondului pricinii.

În conformitate cu dispozițiile art. 5 din Legea nr. 29/1990, intimata-reclamantă s-a adresat agenției A.R.R. Hunedoara și, urmare a refuzului de soluționare favorabilă a cererii sale privind eliberarea noii licențe de execuție traseu, a formulat contestație, la A.R.R., la data de 12 mai 2004, în temeiul art. 64 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței nr. 1842/2001. În raport cu dispozițiile art. 64 alin. (2) din Normele metodologice amintite, care dau posibilitatea celui ce se consideră vătămat, să facă plângere „conform legii contenciosului administrativ”, reclamanta a formulat acțiunea, la data de 13 iunie 2003. Împrejurarea că răspunsul negativ al A.R.R.

a fost emis la 11 iunie 2003, necontestată de nici una dintre părți, nu justifică respingerea acțiunii, ca prematur introdusă. Reglementările cuprinse în art. 37 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței nr. 1842/2001, au fost corect interpretate și aplicate. Textul face referire la condițiile ce trebuie îndeplinite de operatorul de transport rutier public (cum este cazul intimatei), pentru a solicita o licență de execuție pentru traseu, pentru o cursă. Probatoriul administrat pe acest aspect a evidențiat că intimata-reclamantă îndeplinește cerințele menționate în textul mai înainte arătat.

Față de cele reținute, în mod corect instanța fondului a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 1 din Legea nr. 29/1990, iar față de refuzul nejustificat al A.R.R., de a elibera reclamantei, licență de execuție traseu pentru o singură cursă, zilnic, pe ruta Hațeg - Hunedoara - Deva, a fost admisă acțiunea. Ca urmare, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de A.R.R. împotriva sentinței civile nr. 299 din 3 septembrie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 martie 2005.