Decizia nr. 258/2005 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 3 a Curții de Apel Pitești

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 13 octombrie 2003, reclamantul Ș.T. a solicitat anularea hotărârii nr. 5363 din 6 august 2003 și obligarea pârâtei de emitere a unei hotărâri care să constate că este beneficiar al drepturilor conferite de Legea nr. 309/2002. În motivarea acțiunii, s-a arătat că, deși îndeplinea toate condițiile prevăzute de lege, pârâta a refuzat să-i acorde drepturile solicitate. Prin sentința civilă nr. 3/F/Cont din 14 ianuarie 2004, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 5363 din 6 august 2003, emisă de pârâtă și a constatat că reclamantul este beneficiar al Legii nr. 309/2002, pentru perioada 7 ianuarie 1959 - 6 noiembrie 1960. Pentru a soluționa astfel, instanța a reținut că din fișa înaintată de U.M.

nr. 02569 Râmnicu Vâlcea, rezultă că specialitatea militară a unității care l-a încorporat, era de constructor de drumuri și poduri, reclamantul neefectuând activitate de pregătire militară. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta, susținând că unitatea unde reclamantul a prestat munca, a fost în folosul Ministerului Apărării Naționale și nu a făcut parte din Direcția Generală a Serviciului Muncii, care se afla în subordonarea Ministerului de Interne. Recursul este nefondat. Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, privind recunoașterea și acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, beneficiază de prevederile acestei legi, cetățeanul român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă, în perioada 1950 - 1961. Din copia fișei de evidență a reclamantului, comunicată de U.M.

02569 Râmnicu Vâlcea, rezultă că acesta a lucrat în timpul stagiului militar, în detașamente de muncă, în perioada 7 ianuarie 1959 - 6 noiembrie 1960, în funcția de constructor. Atâta timp, cât nu se contestă prestarea muncii în timpul stagiului militar, într-un detașament organizat în acest scop, nu există motive pentru a excepta intimatul, de la recunoașterea drepturilor sale. În caz contrar s-ar ajunge la situații inechitabile, de recompensare în parte a muncii, datorită unor împrejurări formale. În consecință, recursul a fost respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Vâlcea, împotriva sentinței civile nr. 3/F/ C ont din 14 ianuarie 2004, a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2005.