ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1027/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 14028, pronunțată la data de 7 noiembrie 2003, în dosarul nr. 6270/2003, secția a VI-a comercială a Tribunalului București a respins, ca prematură, acțiunea formulată de reclamanta, R.A.A.P.P.S., prin sucursala pentru

A.Î.F.I.,

prin care a solicitat ca pârâta, R.P.C. să fie obligată să-i plătească suma de 348.630.928 lei, reprezentând „debit neachitat”.

Spre a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta nu a depus la dosar confirmarea primirii de către pârâtă a textului concilierii și actelor doveditoare anexate, conform art. 720

1

alin. (2) C. proc. civ., înlăturând apărarea acesteia în sensul că evocatele dispoziții legale au fost respectate prin înmânarea adresei nr. 6103 din 1 septembrie 2002 numitei C.S., cu motivarea că această persoană nu este angajata pârâtei.

Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei hotărâri a fost respins, ca nefondat, de secția a VI-a comercială a Curții de Apel București, prin decizia comercială nr. 170, pronunțată la data de 29 aprilie 2004, în dosarul nr. 53/2004, reținându-se corecta aplicare a dispozițiilor art. 720

1

C. proc. civ. de către instanța de fond, în lipsa dovezii că reclamantul a încercat soluționarea litigiului prin conciliere directă înainte de introducerea cererii de chemare în judecată.

Împotriva deciziei pronunțată în apel a formulat recurs apelanta reclamantă invocând ca temei de drept al cererii sale dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea recursului s-a arătat, în principal, că instanța de apel a pronunțat decizia atacată cu interpretarea și aplicarea greșită a art. 720

1

alin. (2) C. proc. civ., având în vedre că invitația la conciliere a fost semnată de C.S., persoana însărcinată cu primirea corespondenței pârâtei.

Recursul este nefondat.

Astfel, redactarea imperativă a dispozițiilor art. 720

1

alin. (1) C. proc. civ. impun, ca obligatorie, realizarea procedurii de conciliere directă a reclamantului cu cealaltă parte, fiind necesară, potrivit alin. (2) al acestui text legal, dovada primirii comunicării și actelor doveditoare pe care se sprijină pretențiile reclamantului, oricare ar fi modalitatea aleasă, dintre cele prevăzute de lege, pentru comunicarea acestora.

Cum semnarea adresei nr. 6103 din 11 septembrie 2002 de către C.S., în condițiile în care nu a fost înlăturată dovada că aceasta nu figura printre angajații pârâtei, nu a deținut și nu deține nici o funcție în R.P.C. Ideea Europeană, nu valorează confirmare de primire a convocării sale la conciliere directă de către reclamantă, este de observat că instanța de apel a apreciat, cu justețe, că în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute, imperativ, de evocatele texte legale pentru realizarea acestei proceduri.

Așa fiind, constatând neîndeplinirea, în speță, a cerințelor prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., întrucât instanța de control judiciar prin decizia pronunțată a interpretat și aplicat, corect, prevederile art. 720

1

alin. (1) și (2) C. proc. civ., Curtea, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat împotriva acestei hotărâri.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta R.A.A.P.P.S., prin sucursala

S.A.F.I. B

ucurești

,

împotriva deciziei nr. 170 din 29 aprilie 2004 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat.

I

revocabilă

.

Pronunțata în ședință publică, astăzi 16 februarie 2005.