ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4135/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 23 mai 2003, reclamantul

E.C. a chemat în judecată pe pârâtele C.E.C. SA București, C. București și A.V.A.B.

București, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea

la plata sumei de 324.720.850 lei reactualizată, reprezentând 3194 unități de

fond pe care le deținea la F.N.I., cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1970 din 10

februarie 2004 Tribunalul București a respins acțiunea reclamantului ca

prematur introdusă.

Curtea de Apel București, prin

decizia civilă nr. 604 din 16 decembrie 2004, a respins recursul reclamantului,

ca nefondat.

Împotriva acestei din urmă hotărâri

judecătorești reclamantul a declarat recurs, solicitând, în esență, admiterea

acțiunii sale așa cum a fost formulată și arătând că avocatul său nu a cunoscut

legea privind concilierea deși și-a încasat onorariu.

Recursul este nefondat pentru cele

ce se vor arăta în continuare.

Din examinarea susținerilor pe care

reclamantul le reiterează prin recursul de față în raport de probatoriile

administrate în cauză, se constată că nu sunt îndeplinite nici una dintre

situațiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ., pentru a conduce la casarea

hotărârii atacate.

În speță, se constată că instanțele

au procedat la o corectă aplicațiune a dispozițiilor art. 720

1

C.

proc. civ., privind procedura concilierii directe, care se materializează în

convocarea părților adverse în condițiile cuprinse la art. 720

1

alin.

(1) la alin. (5).

Cum, este necontestat că reclamantul

nu a dat curs acestei dispoziții legale imperative și nu a făcut dovada

referitoare la îndeplinirea procedurii prealabile a concilierii directe cu

părțile pe care a înțeles să le cheme în judecată, soluția instanțelor care au

constatat prematuritatea acțiunii, respingând-o ca atare, este legală.

De altfel, susținerile

recurentului-reclamant privind faptul că avocatul său nu cunoștea reglementarea

concilierii directe, deși și-a încasat onorariu, nu are relevanță sub aspectul

soluțiilor instanței, și nu pot fi primite.

În consecință recursul reclamantului

se privește ca nefondat și va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamantul E.C., împotriva deciziei comerciale nr. 604 din 16

decembrie 2004 a Curții de Apel, București, secția a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 20 septembrie 2005.