ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 24/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sesizarea înregistrată sub nr. 371/2004 la Curtea de Apel București, secția I penală, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a solicitat, în temeiul art. 149 4 și art. 150 din Legea nr. 302/2004, recunoașterea sentinței penale privind pe condamnații H.C. și B.C.C., pronunțată de către Tribunalul de Land pentru Cauze Penale Graz și să se dispună, la solicitarea Ministerului Federal de Justiție al Republicii Austria, transferarea celor doi inculpați într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepselor de câte 3 ani și 6 luni închisoare. Curtea de Apel București, secția I penală, prin sentința penală nr. 128 din 28 octombrie 2004, a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București la solicitarea autorităților judiciare din Republica Austria, în sensul că a recunoscut hotărârea de condamnare a numiților H.C.

și B.C.C., pronunțată de Tribunalul Land pentru Cauze Penale Graz din Republica Austria, dispunând transferarea acestora într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepselor de câte 3 ani și 6 luni închisoare. În cauză s-a dispus deducerea prevenției inculpaților cu începere de la 23 ianuarie 2004, la zi. În motivarea acestei hotărâri s-a arătat că în cauză fiind îndeplinite condițiile cerute de art. 145, 146, 149 4 și 150 din Legea nr. 302/2004, urmează a se proceda la recunoașterea hotărârii de condamnare a celor doi inculpați și a se accepta transferul acestora într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepselor.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, pe care a criticat-o cu privire la faptul că instanța de fond a dedus în mod greșit perioada arestării preventive a celor condamnați de la data de 23 ianuarie 2003, dată la care s-a pronunțat hotărârea a cărei recunoaștere s-a făcut (sentința nr. 12 Hv 183/02 h din 21 ianuarie 2003 a Tribunalului de Land pentru Cauze Penale Graz) în loc să se dispună deducerea întregii perioade executată, respectiv și durata cuprinsă între data arestării preventive, 12 noiembrie 2002 și până la data de 23 ianuarie 2003. Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, este fondat.

Din analiza actelor și lucrărilor de la dosar se constată că prima instanță în mod corect și cu respectarea prevederilor art. 149 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 a dispus recunoașterea hotărârii în discuție, după cum în mod legal a dispus transferarea celor doi condamnați în România, în vederea continuării executării pedepselor. În schimb, se constată că prima instanță nu a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 146 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, în conformitate cu care avea obligația de a deduce din pedepsele de executat perioadele de timp executate, atât prin arest preventiv cât și prin deținere, după pronunțarea hotărârii de condamnare de către instanța străină. Cum este fără echivoc că cei doi condamnați, H.C.

și B.C.C., anterior pronunțării hotărârii de condamnare de către Tribunalul de Land pentru Cauze Penale Graz au fost arestați preventiv, cu începere de la 12 noiembrie 2002, prima instanță avea obligația să deducă și această perioadă. Neprocedând în acest fel prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală sub aspectul analizat, astfel încât urmează a se constata că recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este fondat, a fi admis, a casa hotărârea atacată numai cu privire la greșita deducere a perioadei executată din pedepsele aplicate celor doi condamnați, în sensul că aceasta se va deduce de la 12 noiembrie 2002, când au fost arestați preventiv la zi, și nu de la 23 ianuarie 2003, cum în mod greșit s-a dispus.

Neexistând culpă procesuală, cheltuielile judiciare urmează a fi suportate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, împotriva sentinței penale nr. 128 din 28 octombrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală, privind pe condamnații B.C.C. și H.C. Casează hotărârea atacată, numai cu privire la greșita deducere a arestării preventive. Deduce din pedepsele pe care condamnații le au de executat, timpul arestării preventive, cu începere de la 12 noiembrie 2002, la 4 ianuarie 2005, pentru fiecare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 ianuarie 2005.