- Dosarul nr.
- 2637/2001
- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția penală
- Data
- 11 mai 2005
Decizia nr. 2962/2005 — ÎCCJ, Secția penală · Dosar nr. 2637/2001 — recurs
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin contestația în anulare introdusă la 16 februarie 2005, petentul M.M. a solicitat desființarea deciziei penale nr. 1595 din 26 martie 2002 a Curții Supreme de Justiție. În motivarea contestației s-a susținut că nu a fost citat la nici un termen de judecată și fiind plecat din țară nu și-a putut face apărările necesare. Examinând, în conformitate cu art. 391 C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a averii de contestație în anulare se constată că nu sunt motive din cele enumerate imperativ și limitativ de art. 386 C. proc. pen., că nu sunt depuse acte care să reflecte susținerile petentului, iar contestația nu s-a introdus în termenul prevăzut de lege.
În atare situație, susținerea petentului, privind necitarea sa în cursul procesului penal, nu se încadrează în dispozițiile art. 386 lit. a) C. proc. pen., care prevăd ca un caz de contestație, situația când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii. În ce privește procedura de citare pentru termenul la care cauza a fost judecată în recurs se constată că au fost respectate prevederile art. 177 alin. (4) C. proc. pen., petentul fiind citat prin afișare la Consiliul Local al sectorului 1, nefiind cunoscută adresa unde acesta locuia. În consecință, nefiind respectate condițiile prevăzute de art. 386 C. proc.
pen., contestația în anulare formulată de condamnat este inadmisibilă, urmând a fi respinsă, ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul M.M. împotriva deciziei penale nr. 1595 din 26 martie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 2637/2001. Obligă contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 mai 2005.