ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.02.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1047/2005

HOTĂRÂRE
14.02.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1047/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra contestației în

anulare de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Condamnatul B.F.G.C., în

temeiul art. 386 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a formulat contestație în

anulare împotriva deciziei penale nr. 3770 din 6 iulie 2004 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția penală, prin care s-a respins recursul

condamnatului declarat împotriva deciziei penale nr. 132 din 24 februarie 2004

a Curții de Apel București, secția I penală.

În motivarea contestației se

arată că, procedura de citare când s-a judecat cauza în recurs nu a fost legal

îndeplinită.

Contestația în anulare este

nefondată.

Potrivit art. 386 alin. (1)

lit. a) C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face

contestație în anulare când procedura de citare a părții pentru termenul la

care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită

conform legii.

Or, în cauză, pentru

termenul din 6 iulie 2004, când s-a judecat recursul, procedura de citare cu

condamnatul a fost legal îndeplinită, potrivit dovezii de îndeplinire a

procedurii, iar cererea apărătorului acestuia, de a se acorda un nou termen de

judecată, a fost respinsă de instanță.

Din actele dosarului nu

rezultă nici că, la termenul de judecată a recursului, din 6 iulie 2004,

condamnatul a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința

instanța despre această împiedicare, pentru a fi incidente dispozițiile lit. b)

din art. 386 C. proc. pen.

În consecință, contestația

în anulare este nefondată, urmând să fie respinsă.

Respinge, ca nefondată,

contestația în anulare formulată de contestatorul condamnat B.F.G.C. împotriva

deciziei penale nr. 3770 din 6 iulie 2004 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, în dosarul nr. 1230/2004.

Obligă contestatorul

condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei,

din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000

lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 14 februarie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-05-18
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3127/2005
Asupra contestației în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 1817 din 15 martie 2005 (dosar nr. 7068/2004), secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibil, recu
ÎCCJ 2004-11-29
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6364/2004
Asupra contestației în anulare de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin decizia nr. 1622 din 24 martie 2004, pronunțată în dosarul nr. 3273/2003, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins, ca nefond
ÎCCJ 2005-05-31
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3391/2005
îndeplinită conform legii; când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitatea de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare; când instanța de recu
ÎCCJ 2005-06-06
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 159/2005
Asupra contestației în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 16 din 24 ianuarie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 9 judecători, a respins, ca inadmisibil, recursul declar
ÎCCJ 2005-12-13
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7028/2005
ție a constatat că recursul este nefondat, materialul probator administrat în cauză îl indică pe inculpat drept autorul infracțiunii prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. i) și art. 176 C. pen., săvârșite asupra victimei G.E. și că nu sunt
Sursă