ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2553/2005

Deliberând constată următoarele :

Prin sentința civilă nr. 482 din 1

septembrie 2003, Tribunalul Teleorman a respins ca nefondată acțiunea formulată

de reclamanta C.C. împotriva pârâtei Primăria comunei Suhaia.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond

a reținut că titlu de proprietate nr. 7601293 din 28 septembrie 2000 emis pe

numele reclamantei de Comisia județeană Teleorman pentru stabilirea dreptului

de proprietate asupra terenurilor atestă faptul că reclamantei i s-a

reconstituit dreptul de proprietate cu privire la întregul teren deținut de autorul

său, inclusiv pentru terenul intravilan în suprafață de 700 mp.

Sentința civilă mai sus menționată a fost

confirmată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, prin decizia

civilă nr. 541 din 19 martie 2004.

Împotriva deciziei civile mai sus

menționată a declarat recurs reclamanta C.C. criticând-o ca fiind netemeinică

și nelegală pentru următoarele considerente:

- contractul de vânzare-cumpărare

autentificat sub nr. 1543 din 26 mai 2003 este nul de drept deoarece terenul în

suprafață de 700 mp ce face obiectul actului de vânzare îi aparține. El a rămas

de la autorii săi.

Recursul nu este fondat.

Autorul V.A., tatăl reclamantei C.C. a

deținut în proprietate suprafața de 6,70 ha teren din care 0,70 ha curți,

construcții, f.17-19 dosar fond (nr. 3262/2003).

Reclamanta a solicitat Comisiei Locale

Suhaia pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 reconstituirea dreptului de

proprietate pentru terenul intravilan în suprafață de 700 mp, adresă nr. 792

din 25 aprilie 1982 f.14 dosar fond.

Prin hotărârea nr. 4358 din 20 aprilie 1994,

fila 16 dosar fond, reclamantei i s-a acordat teren în compensare. Cum

hotărârea nu a fost contestată, pe numele reclamantei s-a emis titlu de

proprietate nr. 7601293 din 28 septembrie 2000, f.15 dosar fond, pentru

întregul teren deținut de autorul său, inclusiv pentru terenul intravilan.

Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001,

nu intră sub incidența prezentei legi terenurile al căror regim juridic este

reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată, și prin Legea

nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor

agricole și a celor forestiere.

În speță, reclamanta a obținut titlu de

proprietate nr. 7601293 din 28 septembrie 2000 și cu privire la terenul ce a

făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1543 din 26 mai 2003,

astfel că reclamanta nu mai poate solicita restituirea terenului în litigiu în

condițiile Legii nr. 10/2001.

Față de cele constatate Înalta Curte

reține că instanțele au statuat în mod judicios faptul că actul de vânzare

cumpărare nr. 1543 din 26 mai 2003 a fost întocmit cu respectarea condițiilor

de fond și de formă.

În consecință, recursul declarat de

reclamant împotriva deciziei civile nr. 541 din 19 martie 2004 a Curții de Apel

București fiind nefodat se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de

reclamanta C.C. împotriva deciziei nr. 541 din 19 martie 2004 a Curții de Apel

București, secția a III-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 31 martie 2005.