ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3800/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 72 din 26

februarie 2004, Tribunalul Mehedinți, a condamnat pe inculpatul C.I. la

pedeapsa de 16 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de

omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen., s-a menținut starea de arest preventiv și s-a dedus prevenția de la

23 septembrie 2003, la zi.

A fost obligat inculpatul la

2.000.000 lei cheltuieli de spitalizare către Spitalul Județean Mehedinți, cu

dobânzile legale.

S-a reținut că, inculpatul, deși

bolnav de TBC pulmonar cronic, consuma în mod excesiv băuturi alcoolice și în

stare de ebrietate se manifesta violent, verbal și fizic, atât față de membrii

familiei, cât și față de rudele sale, îndeosebi față de fratele său C.P. și

soția acestuia C.G.

Inculpatul, în seara zilei de 22

septembrie 2003, fiind în stare avansată de ebrietate, a luat un cuțit, s-a dus

în curte, i-a chemat pe C.P. și C.G., care au venit împreună cu C.G. În

momentul în care au apărut, inculpatul a aplicat fratelui său C.P. o lovitură

cu cuțitul, în partea superioară a corpului. Inculpatul a fost dezarmat, iar

victima a fost transportată la spital, unde a decedat.

Raportul medico-legal arată că moartea

victimei s-a datorat hemoragiei externe, consecință a plăgilor multiple, o

plagă braț stâng și secțiune de arteră și venă humorală, secțiune de mușchi

biceps branhial, plagă coapsă stângă și secțiunea musculaturii profunde a

coapsei. Se mai arată că leziunile s-au produs prin lovire cu un corp

tăietor-înțepător, iar raportul de cauzalitate dintre leziunile constatate și

deces este direct și necondiționat.

Concluziile raportului medico-legal

au fost avizate de Comisia de Control și Avizare.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, care a solicitat

majorarea pedepsei aplicate.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

penală nr. 195 din 22 aprilie 2004, a admis apelul parchetului, a desființat

sentința atacată, numai cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului C.I., pe

care a majorat-o la 19 ani închisoare și 6 ani pentru pedeapsa complimentară.

S-au menținut celelalte dispoziții

ale sentinței.

S-a dedus prevenția de la 26

februarie 2004, la zi și s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

S-a dispus ca onorariul pentru

apărarea din oficiu în sumă de 400.000 lei să se suporte din fondul

Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs inculpatul C.I., care a solicitat, prin apărătorul său, reducerea

pedepsei aplicate de instanța de apel.

Recursul este nefondat.

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului se constată că instanța de apel a stabilit în mod corect situația de

fapt și vinovăția inculpatului C.I. în săvârșirea infracțiunii de omor

calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen.

Conform art. 52 C. pen., pedeapsa

este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului în

scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni, iar potrivit art. 72 din același cod,

la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții

generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de

gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de

împrejurările ce atenuează sau agravează răspunderea penală.

Or, în cauză, se constată că

instanța de apel, la dozarea pedepsei, a avut în vedere pe lângă pericolul

social al faptei, atât împrejurările în care aceasta s-a comis, dar și datele

referitoare la persoana inculpatului, aspecte ce se regăsesc în cuantumul

pedepsei aplicate.

Conform art. 88 C. pen., se va deduce din pedeapsa

aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 23 septembrie 2003, la

zi.

Văzând și dispozițiile referitoare

la reglementarea cheltuielilor judiciare făcute de stat, inclusiv, avansarea de

către stat a onorariului pentru apărarea din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul C.I. împotriva deciziei penale nr. 195 din 22 aprilie

2004 a Curții de Apel Craiova.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 23 septembrie 2003 la 7 iulie

2004.

Obligă pe recurent să plătească

statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7

iulie 2004.