ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8485/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8485/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data
de 10 februarie 2004, reclamantul R.I. a solicitat anularea hotărârii nr. 3555
din 7 octombrie 2002, emisă de Casa Județeană de Pensii Cluj și obligarea
pârâtei, să îi acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin
Legea nr. 189/2000, întrucât are calitate de persoană refugiată, fiind născut
în refugiu.
Curtea de Apel Cluj, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 321 din 26
februarie 2004, a respins excepția tardivității actului invocată de pârâtă și a
admis acțiunea. Totodată, a anulat hotărârea nr. 3555 din 7 octombrie 2002,
emisă de Casa Județeană de Pensii Cluj și pe cale de consecință, a obligat-o,
să recunoască reclamantului R.I., calitatea de refugiat în perioada 3 mai 1944 -
6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999,
aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data
de 1 noiembrie 2002.
Pentru a soluționa astfel, instanța
de fond a reținut că reclamantul a făcut dovada că hotărârea din 7 octombrie
2002 a fost comunicată la data de 13 ianuarie 2004; prin urmare, înregistrarea
acțiunii, la data de 10 februarie 2004, s-a realizat în termen legal.
Instanța a reținut că reclamantul
s-a născut în timpul refugiului părinților săi, la 3 mai 1944, că mamei sale, R.M.,
i s-a recunoscut calitatea de refugiată, pârâta acordându-i drepturile
prevăzute de Legea nr. 189/2000 și pe cale de consecință, și reclamantul are
calitate de refugiat, pentru perioada cuprinsă între data nașterii și data
încetării refugiului.
Nemulțumită de această sentință, a
declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Cluj, reiterând excepția tardivității
introducerii cererii de chemare în judecată, având în vedere că hotărârea
contestată a fost comunicată intimatului, la data de 18 octombrie 2002, prin
expedierea acesteia, la domiciliul stabil din Buletinul de Identitate.
Verificând sentința recurată, în
raport cu critica formulată, probele administrate și dispozițiile legale
incidente în cauză, se constată că recursul este nefondat.
Potrivit art. 7 alin. (4) din Legea nr.
189/2000, împotriva hotărârii, persoana interesată poate face contestație, la
curtea de apel, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii,
potrivit Legii nr. 29/1990.
În cauză, hotărârea nr. 3555 din 7
octombrie 2002, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, a fost
comunicată reclamantului, la data de 18 octombrie 2002, cum reiese din
borderoul nr. 150 din 17 octombrie 2002, însă reclamantul nu a primit hotărârea,
agentul procedural restituind plicul ce conținea hotărârea, pentru că
destinatarul nu era cunoscut la acea adresă.
Pe copia hotărârii se face mențiunea
că aceasta a fost comunicată, sub semnătură, reclamantului, la data de 3
ianuarie 2004.
Astfel că, înregistrarea acțiunii,
la data de 10 februarie 2004, s-a făcut cu respectarea termenului de 30 zile
prevăzut de lege.
Cum și situația de refugiat a
reclamantului a rezultat din probele administrate în cauză, urmează a se
constata că interpretarea dată de instanță este legală.
În consecință, soluția instanței
fiind legală și temeinică, recursul se privește ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 321 din 26 februarie
2004 a Curții de Apel Cluj, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 24 noiembrie 2004.