ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3112/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 8 august 2003, reclamantul J.A. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj, modificarea în parte a hotărârii nr. 10.166 din 16 mai 2003, în sensul recunoașterii calității sale de refugiat, pentru întreaga perioadă 15 noiembrie 1940 - 6 martie 1945, și nu 31 octombrie 1943 - 6 martie 1945, cum în mod greșit a reținut pârâta. Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1254 din 22 octombrie 2003, a respins, ca tardivă, acțiunea. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 7108 din 23 septembrie 2004, a admis recursul declarat de reclamant, a casat sentința și a trimis cauza, spre rejudecare.

Rejudecând cauza, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1063/2004, a admis acțiunea, a dispus anularea în parte a hotărârii contestate, obligând pârâta să-i recunoască reclamantului, calitatea de refugiat pentru perioada 5 noiembrie 1940 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de lege. Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul s-a născut la 5 noiembrie 1940, dată la care părinții săi erau refugiați, din motive etnice, din localitatea de domiciliu și a dobândit prin naștere, statutul de refugiat, îndeplinind condițiile prevăzute de Legea nr. 189/2000. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, susținând că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, în condițiile în care Legea nr. 18/2000 și H.G.

nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la persoanele care s-au născut în perioada de strămutare a părinților lor, iar intimatul nu se încadrează în categoriile de persoane stabilite expres și limitativ prin dispozițiile legale sus-menționate. Recursul este nefondat. Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6, septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, între care la lit. c) se prevede că a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu. Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G.

nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral. Cum strămutarea din localitatea de domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică, ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții au fost strămutați, are același statut ca aceștia, perioada fiind de la data nașterii lui, la data retrocedării pământului românesc. Situația de refugiat a rezultat din probele administrate în cauză, respectiv certificatul nr. C/1026 din 19 martie 2003, emis de Arhivele Naționale - Direcția Județeană Cluj și copia actului de naștere al reclamantului.

Interpretarea dată de instanță este legală și nu adaugă la lege În consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței nr. 1063 din 2 decembrie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 mai 2005.