ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1991/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Tribunalul București, secția

I penală, prin sentința penală nr. 1111 din 13 septembrie 2004, a respins, ca

nefondată, cererea de revizuire formulată de condamnatul M.C., în temeiul

dispozițiilor art. 394 C. proc. pen.

Revizuentul a fost obligat

la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 300.000 lei din care

200.000 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu.

S-a reținut că, prin

sentința penală nr. 89 din 18 februarie 1999 a Tribunalului București, secția I

penală, definitivă prin decizia penală nr. 871 din 3 martie 2000 a Curții

Supreme de Justiție, inculpatul M.C. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de

25 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor, prevăzute de art. 174 –

art. 175 lit. b) C. pen., art. 319 C. pen., art. 293 alin. (1) C. pen., art.

288 alin. (1) C. pen., art. 291 alin. (1) C. pen., art. 215 alin. (2) C. pen.

și art. 211 alin. (1) C. pen.

În fapt, în luna septembrie

1995, inculpatul, urmărind să intre în posesia garsonierei acestuia, l-a ucis

pe M.F., administrându-i barbiturice.

Folosindu-se de obiectele

sustrase de la partea vătămată G.I., inculpatul a secționat victima și a

îndepărtat urmele faptei sale. Apoi, folosindu-se de actele victimei, și-a

atribuit identitatea acesteia și i-a însușit, pe nedrept, pensia.

În motivarea cererii de

revizuire, condamnatul a susținut că pedeapsa aplicată este prea mare în raport

cu vina sa concretă în săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa.

Instanța de fond a constatat

că motivele invocate de revizuent nu se regăsesc între cele prevăzute de

dispozițiile art. 394 C. proc. pen.

Curtea de Apel București,

secția penală, prin decizia penală nr. 932 din 8 decembrie 2004, a respins, ca

nefondat, apelul condamnatului, dispunând obligarea acestuia la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs condamnatul M.C., solicitând admiterea recursului, casarea

hotărârilor atacate și, pe fond, reducerea cuantumului pedepsei aplicate.

Temeiul juridic al

recursului îl constituie dispozițiile art. 385

9

pct. 17

1

C. proc. pen.

Recursul este nefondat.

În conformitate cu

dispozițiile art. 394 C. proc. pen., motivele pentru care poate fi cerută

revizuirea, sunt limitativ și expres prevăzute de lege.

Motivul invocat de

condamnat, acela al reducerii cuantumului pedepsei aplicate nu este prevăzut de

textul de lege invocat, pe calea de atac extraordinară a revizuirii nefiind

posibilă reindividualizarea sancțiunii penale.

În consecință, Curtea

constată că recursul declarat este nefondat și urmează să-l respingă ca atare.

Recurentul-revizuent va fi

obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din

oficiu avansându-se din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de condamnatul M.C. împotriva deciziei penale nr.

932 din 8 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă pe recurent să

plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de

200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 martie 2005.