ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1862/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1862/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.
1599 din 09 iunie 2004, pronunțată de Judecătoria Galați a fost condamnat
inculpatul S.G. la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea
infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C.
pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
A mai fost condamnat același
inculpat la o pedeapsă de un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de
fals, prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a descontopit pedeapsa
rezultantă de un an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința
penală nr. 602/2001 a Judecătoriei Fetești în pedepsele componente de un an și
6 luni închisoare și respectiv 2 luni închisoare.
S-a contopit pedeapsa de 4
ani și 6 luni închisoare, aplicată cu pedepsele de un an și 6 luni și de 2 luni
închisoare și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4
ani și 6 luni sporită la 5 ani închisoare.
A fost obligat inculpatul la
daune materiale către partea civilă SC O.M. SA Galați, s-a dispus anularea
actelor falsificate și s-a menținut măsura sechestrului asigurator aplicată
asupra imobilului inculpatului din București, Calea Călărașilor.
S-a reținut în fapt că,
începând cu luna iulie 2001, inculpatul S.G. s-a hotărât să comercializeze
produse metalurgice în scopul obținerii unor importante sume de bani, prin
inducerea în eroare a furnizorilor.
În acest scop a achiziționat
de la o persoană rămasă neidentificată actele constitutive și ștampila
aparținând SC D.P. SRL Vălenii de Munte, precum și patru file C.E.C. puse în
circulație de I.B. Ploiești, documente care anterior, la data de 19 septembrie
2000, au fost sustrase din autoturismul administratorului societății
respective, D.A.
Acesta din urmă sesizase
poliția și banca despre dispariția actelor și a sigiliului, filele C.E.C. fiind
anulate, iar modelul ștampilei înlocuit.
Începând cu prima jumătate a
lunii august 2001, inculpatul s-a deplasat la sediul SC O.M. SA Galați unde a
negociat achiziționarea unei cantități de tablă, s-a prezentat în calitate de
administrator al SC D.P. SRL Vălenii de Munte și având asupra sa actele
constitutive ale societății a convins pe administratorul firmei la care se
prezentase că discută cu reprezentantul legal al societății D.
În aceste împrejurări,
inculpatul, în mai multe rânduri, începând cu 15 august 2001, a achiziționat
mai multe cantități de tablă pentru care de fiecare dată a plătit o parte din
preț, iar pentru diferențe a emis file C.E.C. care făceau parte din carnetul
care fusese furat, în ziua de 19 septembrie 2000, din autoturismul martorului
D.A. și în condițiile în care filele C.E.C. erau deja semnate de adevăratul
administrator, inculpatul S.G. doar a completat celelalte rubrici și a aplicat
ștampila.
Inculpatul a valorificat de
fiecare dată marfa și și-a însușit sumele de bani.
După ultima livrare din 23
august 2001, administratorul firmei SC O.M. SA, B.R. l-a căutat pe inculpat la
sediul firmei D.P. SRL, ocazie cu care a luat legătura cu martorul D.A.,
dându-și astfel seama în urma discuțiilor că a fost indus în eroare de
inculpat.
Împotriva sentinței au
declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, criticând-o pentru
nelegalitate sub aspectul contopirii pedepselor și inculpatul S.G. care a
solicitat redozarea pedepsei aplicate.
Prin decizia penală nr.
810/2004, Tribunalul Galați a admis apelul declarat de parchet și a respins, ca
nefondat, apelul inculpatului.
Decizia instanței de apel a
fost atacată cu recurs de inculpat pentru motive de nelegalitate susținându-se
că la judecata apelului inculpatul nu a fost legal citat, cauza judecându-se cu
lipsă de procedură.
Curtea de Apel Galați a
admis recursul inculpatului, a casat decizia instanței de apel și a trimis
cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
S-a reținut că inculpatul nu
a fost prezent la nici un termen de judecată în apel, fiind citat și la o
adresă greșită.
În aceste condiții, nefiind
legal citat în apel inculpatul nu a cunoscut data judecății și pe cale de
consecință a fost privat de dreptul de a-și asigura o apărare corespunzătoare,
în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 197 C. proc. pen., nulitatea fiind
invocată de recurent la primul termen de judecată.
Și împotriva acestei decizii
inculpatul a declarat recurs, criticând hotărârile pronunțate pentru
nelegalitate și netemeinicie.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 385
1
lit. e) C. proc. pen., pot fi atacate cu recurs „deciziile pronunțate, ca
instanțe de apel, de tribunale, tribunale militare teritoriale, curți de apel
și Curtea Militară de Apel, cu excepția deciziilor prin care s-a dispus
rejudecarea cauzelor”.
În cauză, Curtea de Apel
Galați a pronunțat decizia atacată, ca instanță de recurs, judecând recursul
declarat de inculpatul S.G., pe care l-a admis și a trimis cauza spre
rejudecare la instanța de apel.
Așa fiind, apare evident că recursul
de față este inadmisibil, fiind declarat împotriva unei decizii pronunțate de
Curtea de Apel într-un alt recurs promovat anterior tot de către inculpat,
decizie definitivă.
Pentru aceste considerente,
Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. a) C. proc. pen. și văzând dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc.
pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de inculpatul S.G. împotriva deciziei penale nr.
56/ R din 24 ianuarie 2005 a Curții de Apel Galați.
Obligă pe recurentul
inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din
care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se
va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 17 martie 2005.