ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3325/2005

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 176

din 9 februarie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat

pe inculpata

I.C.

la o pedeapsă

de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 2 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c)

și art. 76 lit. a) C. pen.

Au fost aplicate

dispozițiile art. 71 – art. 64 C. pen.

S-a menținut starea de arest

a inculpatei și s-a dedus din pedeapsă, perioada detenției preventive cu

începere de la 2 decembrie 2004 la zi.

S-a reținut că, inculpata,

în ziua de 30 noiembrie 2004, a vândut două doze de heroină, iar în locuința sa

deținea, în vederea valorificării alte 40 de doze de heroină, fapta sa

constituind infracțiunea de trafic de droguri de mare risc.

Împotriva acestei sentințe

inculpata a declarat apel, cauza înregistrându-se la Curtea de Apel București,

sub nr. 886/2005.

După mai multe termene, în

ședința de la 25 mai 2005, prin încheiere, Curtea de Apel București, secția I

penală, a revocat arestarea preventivă a inculpatei, apreciind că temeiurile

care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, nu mai subzistă, iar

lăsarea în libertate în inculpatei nu mai prezintă pericol concret pentru

ordinea publică.

Împotriva acestei dispoziții

din încheiere a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București,

cerând casarea parțială a încheierii și menținerea arestării preventive a

inculpatei, deoarece lăsarea acesteia în libertate constituie pericol concret

pentru ordinea publică.

Recursul este fondat.

Temeiurile care au stat la

baza luării și menținerii stării de arest preventiv a inculpatei I.C. se

păstrează în continuare, în raport de natura și gravitatea faptei pentru care

aceasta a fost condamnată în primă instanță.

Faptul că este în vârstă de

54 de ani, că nu are antecedente penale, că are un soț handicapat și că

prezintă deficiențe vizuale, nu constituie motive suficiente și întemeiate

pentru a se dispune revocarea măsurii arestării preventive.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Curtea va admite recursul declarat de parchet, va

casa parțial încheierea atacată, numai cu privire la dispoziția privind

revocarea măsurii arestării preventive a inculpatei I.C., pe care o va

înlătura.

În conformitate cu art. 300

2

,

raportat la art. 160 lit. b) alin. (3) C. proc. pen., cu referire la art. 148

lit. h) C. proc. pen., se va menține starea de arest a inculpatei.

Onorariul apărătorului din

oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva

încheierii din 25 mai 2005 a Curții de Apel București, secția I penală,

pronunțată în dosarul nr. 886/2005, privind pe inculpata I.C.

Casează încheierea din 25

mai 2005 a Curții de Apel București, numai cu privire la revocarea măsurii

arestării preventive, dispoziție pe care o înlătură.

Menține

măsura arestării preventive a inculpatei I.C.

Onorariul în sumă de 200.000

lei pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 27 mai 2005.