ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3325/2005

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 176 din 9 februarie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat pe inculpata I.C. la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 lit. a) C. pen. Au fost aplicate dispozițiile art. 71 – art. 64 C. pen. S-a menținut starea de arest a inculpatei și s-a dedus din pedeapsă, perioada detenției preventive cu începere de la 2 decembrie 2004 la zi. S-a reținut că, inculpata, în ziua de 30 noiembrie 2004, a vândut două doze de heroină, iar în locuința sa deținea, în vederea valorificării alte 40 de doze de heroină, fapta sa constituind infracțiunea de trafic de droguri de mare risc.

Împotriva acestei sentințe inculpata a declarat apel, cauza înregistrându-se la Curtea de Apel București, sub nr. 886/2005. După mai multe termene, în ședința de la 25 mai 2005, prin încheiere, Curtea de Apel București, secția I penală, a revocat arestarea preventivă a inculpatei, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, nu mai subzistă, iar lăsarea în libertate în inculpatei nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Împotriva acestei dispoziții din încheiere a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, cerând casarea parțială a încheierii și menținerea arestării preventive a inculpatei, deoarece lăsarea acesteia în libertate constituie pericol concret pentru ordinea publică.

Recursul este fondat. Temeiurile care au stat la baza luării și menținerii stării de arest preventiv a inculpatei I.C. se păstrează în continuare, în raport de natura și gravitatea faptei pentru care aceasta a fost condamnată în primă instanță. Faptul că este în vârstă de 54 de ani, că nu are antecedente penale, că are un soț handicapat și că prezintă deficiențe vizuale, nu constituie motive suficiente și întemeiate pentru a se dispune revocarea măsurii arestării preventive. Așa fiind, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Curtea va admite recursul declarat de parchet, va casa parțial încheierea atacată, numai cu privire la dispoziția privind revocarea măsurii arestării preventive a inculpatei I.C., pe care o va înlătura.

În conformitate cu art. 300 2 , raportat la art. 160 lit. b) alin. (3) C. proc. pen., cu referire la art. 148 lit. h) C. proc. pen., se va menține starea de arest a inculpatei. Onorariul apărătorului din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva încheierii din 25 mai 2005 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 886/2005, privind pe inculpata I.C. Casează încheierea din 25 mai 2005 a Curții de Apel București, numai cu privire la revocarea măsurii arestării preventive, dispoziție pe care o înlătură. Menține măsura arestării preventive a inculpatei I.C. Onorariul în sumă de 200.000 lei pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 mai 2005.