ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5487/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 18

iunie 1998 reclamanții: M.I., M.I.L., M.M., M.O., M.L., M.M.C. și I.A.L. au

chemat în judecată pârâții: Primăria Municipiului Sibiu și SC U. SA și au

revendicat imobilul situat în Sibiu, imobil naționalizat fără respectarea legii

prin Decretul nr. 92/1950. Ca temei de drept au fost invocate prevederile art.

480 și art. 481 C. civ.

Judecătoria Sibiu, prin sentința

civilă nr. 6370 din 8 noiembrie 2000 a hotărât astfel: Anulează cererea de

chemare în judecată având ca obiect revendicare în ce privește reclamanții: M.M.,

M.O., M.L., M.M.C. și I.A.L.. Respinge acțiunea formulată de M.I. prin mandatar

M.I.L. împotriva pârâților citați, având ca obiect revendicarea.

Instanța a apreciat că se impune

anularea cererii de chemare în judecată deoarece reclamanții arătați, deși

legal citați cu mențiunea să se prezinte pentru a semna acțiunea, nu au răspuns

invitației făcute, astfel că a fost făcută aplicațiunea prevederilor art. 133 C.

proc. civ.

Pentru a respinge acțiunea față de

reclamantul M.I., instanța a reținut că acesta deține o cotă de ¼ din

imobil astfel că pentru promovarea unei acțiuni în revendicare era necesară

adeziunea celorlalți proprietari.

Apelul declarat de reclamantul M.I.

prin mandatar M.I.L. a fost respins de Tribunalul Sibiu, prin decizia civilă

nr. 619 din 25 aprilie 2001. Apelantul a fost obligat la plata către stat a

sumei de 2.045.000 lei diferența taxă timbru la fond și a sumei de 1.022.500

lei, diferență taxă de timbru în apel, cu timbru judiciar de 30.000 lei.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs, la Curtea de Apel Alba Iulia, M.I.L. mandatar în dosar.

Prin încheierea din 10 octombrie

2001 instanța a admis cererea de suspendare formulată de recurent și a dispus

suspendarea judecății cauzei în baza art. 47 din Legea nr. 10/2001 coroborat cu

art. 242 C. proc. civ.

Instanța a reținut că recurentul,

prin cerere, a arătat că s-a adresat Primăriei Sibiu pentru restituirea în

natură a imobilului, în temeiul legii citate.

La 3 octombrie 2003 recurentul a formulat

cererea de repunere pe rol a cauzei.

Prin încheiere din 30 octombrie 2003

Curtea de Apel Alba Iulia respinge cererea de repunere pe rol a cauzei și

menține dispozițiile încheierii din 20 octombrie 2001 prin care s-a suspendat

cauza în baza art. 47 din Legea nr. 10/2001.

Împotriva acestei încheieri a

declarat recurs M.I.L., invocând nerespectarea Constituției, a Legii nr.

30/1994, a acordurilor internaționale, precum și a Codului de procedură civilă,

cu referire la faptul că bunul revendicat este al său, fiind naționalizat

abuziv.

Prezentul recurs nu poate fi

examinat decât în legătură cu încheierea din 30 octombrie 2003 a Curții de Apel

Alba Iulia, prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a cauzei.

Recursul se privește ca nefondat.

La data de 10 octombrie 2001,

recurentul M.I.L. înregistrează la Curtea de Apel Alba Iulia o cerere prin care

solicită suspendarea judecării cauzei în baza art. 47 din Legea nr. 10/2001 și

anexează, în copie, notificarea adresată Primăriei Sibiu prin care a solicitat

restituirea în natură a imobilului revendicat.

Instanța a admis această cerere și a

dispus suspendarea judecării cauzei prin încheierea din 10 octombrie 2001.

Cererea de repunere pe rol a cauzei

din 3 octombrie 2003 a fost corect respinsă de instanță deoarece nu s-a făcut

dovada rezultatului demersului făcut prin notificarea adresată Primăriei Sibiu

în temeiul Legii nr. 10/2001.

În sprijinul cererii de repunere pe

rol a cauzei recurentul a prezenta înscrisuri ce se referă la alte demersuri

făcute în temeiul Legii nr. 112/1995, astfel că acestea nu puteau fi

considerate ca rezolvări în temeiul Legii nr. 10/2001.

Sentința de fond și de apel, ce se

referă la problema de fond a litigiului, au fost atacate cu recurs la Curtea de

Apel Alba Iulia, unde urmează a se judeca după repunerea legală pe rol a cauzei

a cărei judecare a fost suspendată.

Față de cele ce preced, în temeiul

art. 312 alin. (1) C. proc. civ., instanța va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de M.I.L. împotriva încheierii din 30 octombrie 2003 a Curții de Apel

Alba Iulia, pronunțată în dosarul nr. 3495/2003.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2004.