ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 95/2005

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 852

din 22 iunie 2004 a Tribunalului București, secția a II-a penală, au fost

condamnați inculpații:

-

Z.M. la 8 ani închisoare și 4 ani

interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74 lit. c), art. 76 alin. (1) lit.

a) și art. 80 C. pen.;

-

S.F. la 8 ani închisoare și 4 ani

interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. c) și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța a reținut în fapt că, la data de 1 martie 2004, inculpata

S.F. a vândut, prin intermediul inculpatului Z.M., 7 doze conținând 0,258 gr

heroină, martorului D.C.

Prin decizia penală nr. 643

din 2 septembrie 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a

respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați împotriva sentinței

primei instanțe.

Împotriva acestei decizii

inculpații Z.M. și S.F. au declarat recurs, susținând că instanțele au aplicat

greșit prevederile legale privind individualizarea pedepsei și au solicitat, în

consecință, casarea hotărârii atacate, rejudecarea cauzei și redozarea

pedepselor, printr-o mai largă aplicare a efectelor circumstanțelor atenuante

reținute în favoarea lor.

Recursurile nu sunt fondate.

În conformitate cu

dispozițiile art. 72 alin. (1) C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor

se ține seama de dispozițiile Părții generale a codului, de limitele de

pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei

săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau

agravează răspunderea penală.

În cauză se constată că,

reținând în favoarea inculpaților și circumstanțele atenuante prevăzute de art.

74 și art. 76 C. pen., instanțele au ținut seama de criteriile legale de

individualizare a pedepsei, luând în considerare circumstanțele personale ale inculpaților,

împrejurările în care au comis fapta, precum și pericolul ridicat al faptei

săvârșite. Se constată, în consecință, că nu este cazul să se reducă pedepsele

aplicate inculpaților, urmând ca recursurile declarate de aceștia să fie

respinse ca nefondate, cu obligarea lor la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații Z.M. și S.F. împotriva deciziei

penale nr. 643 din 2 septembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a

penală.

Deduce din pedepsele

aplicate celor doi inculpați, durata arestării preventive de la 1 martie 2004

la 7 ianuarie 2005.

Obligă recurenta inculpată

S.F. să plătească suma de 1.200.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Obligă recurentul inculpat

Z.M. să plătească suma de 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru

apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 7 ianuarie 2005.