ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6419/2005

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 571 din 15 aprilie 2005 a Tribunalului București, secția a II-a penală, în baza art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatei B.O., din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 37 lit. a) C. pen. În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 37 lit. a) și c) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., și art. 80 C. pen., a fost condamnată inculpata B.O., la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 83 C. pen., a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 538 din 10 iunie 2002 a Tribunalului București, secția I penală, rămasă definitivă prin neapelare la data de 1 iulie 2002 și s-a dispus executarea în întregime a pedepsei, separat de pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, inculpata având de executat în total o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71, raportat la art. 64 C. pen., privind pedeapsa accesorie. În baza art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., cu referire la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus arestarea preventivă a inculpatei de la 9 iunie 2004 la zi. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a acesteia. Potrivit art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatei S.S., din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 16 din Legea nr. 143/2000. În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., și art. 80 C. pen., a fost condamnată inculpata S.S., la pedeapsa de 4 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, raportat la art. 64 C. pen., privind pedeapsa accesorie. În baza art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., cu referire la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus arestarea preventivă a inculpatei de la 9 iunie 2004 la zi. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a acesteia. Conform art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului R.N. din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 16 din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) și art. 80 C. pen., a fost condamnat inculpatul R.N. la pedeapsa de 4 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71, raportat la art. 64 C. pen., privind pedeapsa accesorie. În baza art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., cu referire la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus arestarea preventivă a inculpatului de la 9 iunie 2004 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a acestuia. În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a constatat că proba constituită din 0,71 grame heroină a fost consumată în procesul analizelor de laborator. În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 118 lit. d) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul R.N. suma de 5.500.000 lei și de la inculpata B.O. suma de 500.000 lei. În baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., raportat la art. 109 alin. (4) C. proc. pen., s-au restituit inculpatului R.N. suma de 2.000.000 lei depusă la C.E.C. – Agenția Victoria, conform recipisei de consemnare nr. 42.30.01/04.40.6/000241 din 14 iunie 2004 și telefonul mobil cu cartela SIM.

În baza art. 192 alin. (1) și (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații la câte 3.000.000 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele: La data de 8 iunie 2004, martorul I.L.L., arestat în altă cauză pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, a formulat un denunț în scopul beneficierii de dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, arătând că două persoane de sex feminin de etnie rromă, pe care le cunoaște sub poreclele de G. și N. se ocupă cu traficul de droguri, vânzând heroină „la doză”. La aceeași dată, la sediul D.G.P.M.B. – S.C.C.O.A. s-a prezentat martora M.M.V.

care a arătat că este consumatoare de heroină, formulând un denunț, în care a precizat faptul că se aprovizionează de la o persoană de sex feminin cunoscută cu porecla de G., martora precizând totodată că știe faptul că și aceasta, la rândul său procura dozele de heroină de la o altă persoană de sex feminin, cunoscută cu porecla de N. Martora denunțătoare M.M.V. a predat organelor de poliție 8 pungulițe din plastic, sigilate la unul din capete prin răsucire și ardere, conținând 0,35 grame heroină, astfel cum rezultă din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr. 280293 din 8 iunie 2004 întocmit în cauză, heroină despre care martora a arătat că a cumpărat-o contra sumei de 3.000.000 lei, de la numita G. Totodată, martora M.M.V.

a fost de acord să colaboreze cu organele de urmărire penală, în vederea prinderii în flagrant a celor două traficante de droguri, sens în care, la data de 9 iunie 2004, a pus la dispoziție suma de 3.000.000 lei, compusă din bancnote ale căror serii au fost consemnate într-un proces-verbal. S-a procedat la organizarea unui dispozitiv de supraveghere operativă în zona stației P.P., aflată la intersecția dintre str. Mihai Eminescu și str. Tunari.

După ce i s-a înmânat suma de 3.000.000 lei, ce fusese anterior înseriată, conform procesului-verbal mai sus-menționat, în jurul orelor 15,30, martora denunțătoare s-a deplasat la adresa din str. Dogarilor, sector 2 și în fața imobilului respectiv s-a întâlnit cu persoana de sex feminin, având semnalmentele corespunzătoare descrierii numitei G. După o scurtă discuție, martora i-a înmânat numitei G. suma de bani, apoi cele două s-au îndreptat spre o cabină telefonică situată lângă stația P., din interiorul căreia G. a efectuat o convorbire telefonică. Cele două au rămas în așteptare aproximativ 20 minute, după care a apărut un grup de patru persoane, respectiv trei femei și un bărbat. Una dintre femei, având semnalmentele corespunzătoare descrierii persoanei zisă N. a luat legătura cu G. de la care a primit o sumă de bani.

Martora denunțătoare a rămas lângă cabina telefonică, iar N. și G., urmate la distanță de câțiva metri de grupul celorlalte trei persoane, s-au deplasat pe str. Tunari, spre șos. Ștefan cel Mare, unde s-au întâlnit cu o persoană de sex masculin. N. și individul respectiv s-au depărtat puțin de ceilalți și, după o scurtă discuție între cei doi, N. i-a înmânat individului o sumă de bani, primind de la acesta un obiect de mici dimensiuni.

După aceasta, N. s-a apropiat de G. și i-a înmânat obiectul respectiv, iar aceasta din urmă s-a îndepărtat de celelalte persoane și s-a întors spre stația P., unde a remis denunțătoarei obiectul primit de la N. Martora denunțătoare a predat organelor de poliție din dispozitivul de supraveghere, obiectul înmânat de G., respectiv o cutie tip medicamente, unde se aflau 11 pungulițe din material plastic ce conțineau cantitatea de 0,36 grame heroină, așa cum rezultă din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr. 28049 din 9 iunie 2004 întocmit în cauză. Organele de poliție, care s-au împărțit în două echipaje, au procedat la imobilizarea concomitentă a celor menționați mai sus.

Astfel, G. a fost identificată în persoana inculpatei B.O., iar cu ocazia percheziției corporale efectuată în prezența martorului D.B.G., asupra acesteia, în buzunarul din dreapta al bluzei de trening pe care o ținea legată în jurul taliei, a fost găsită suma de 500.000 lei, compusă din 5 bancnote a câte 100.000 lei, având serii identice cu cele consemnate anterior în procesul verbal. Numita N. a fost identificată în persoana inculpatei S.S., iar individul care a înmânat acestei inculpate cutia tip medicamente, ce conținea cele 11 doze cu heroină, a fost identificat în persoana inculpatului R.N., zis G. Cu ocazia percheziției corporale efectuată în prezența martorului P.F.I., asupra inculpatului R.N.

a fost găsită suma de 4.500.000 lei, compusă dintr-o bancnotă de 1.000.000 lei și trei bancnote de câte 500.000 lei, având serii identice cu cele consemnate anterior în procesul verbal, precum și un telefon mobil. Tribunalul a reținut, că la data de 9 iunie 2004, cu ocazia realizării flagrantului, inculpata B.O. i-a dat inculpatei S.S. suma de 2.500.000 lei, oprindu-și așadar din suma de 3.000.000 lei, suma de 500.000 lei. Având în vedere conținutul adresei emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, tribunalul a apreciat că în speță sunt incidente dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, reținându-se faptul că cei trei inculpați, în timpul urmăririi penale, au denunțat și facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri.

Totodată, având în vedere că inculpații au recunoscut și regretat faptele săvârșite, cât și faptul că au în întreținere câte un copil minor, prima instanță a reținut în favoarea acestora circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat apel inculpații S.S., B.O. și R.N. care au criticat-o ca netemeinică sub aspectul individualizării pedepselor, pe care le-au considerat prea aspre în raport cu faptele comise. Astfel, inculpata B.O. a arătat în motivarea apelului că a avut o atitudine procesuală sinceră, a colaborat cu organele de anchetă, a beneficiat de dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000 și are în întreținere 5 copii minori.

Inculpații S.S. și R.N. au arătat, de asemenea, că au avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând fapta comisă și că nu sunt cunoscuți cu antecedente penale. Prin decizia penală nr. 452/ A din 6 iunie 2005 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații S.S., B.O. și R.N. A fost dedusă arestarea preventivă a inculpaților de la 9 iunie 2004 la 6 iunie 2005 și a fost menținută starea de arest a acestora. Au fost obligați apelanții inculpați S.S. și R.N. la câte 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar apelanta inculpată B.O. la plata sumei de 1.200.000 lei, cu același titlu, din care suma de 400.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu s-a dispus a fi avansată din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpații B.O., S.S. și R.N. care au invocat cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., solicitând să se dea o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante judiciare recunoscute în favoarea lor, cu consecința reducerii pedepselor aplicate. Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art. 385 6 alin. (1) și art. 385 7 alin. (1) C. proc. pen., constată că prima instanță a reținut, în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpaților pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptelor comise de către aceștia încadrarea juridică corespunzătoare.

De asemenea, instanța de fond a efectuat o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, atât sub aspectul naturii și al cuantumului acestora, cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. Prima instanță a reținut corect în sarcina inculpaților săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 16 din Legea nr. 143/2000. Inculpata B.O., la datele de 8 și respectiv 9 iunie 2004, a procurat martorei denunțătoare M.M.V. cantitatea totală de 0,71 grame heroină. Inculpata S.S. la aceleași date a desfășurat activități de trafic de droguri, intermediind vânzarea cantității de 0,71 grame heroină, în schimbul sumei totale de 5.500.000 lei, între inculpații R.N.

și B.O. Inculpatul R.N., la datele de 8 și respectiv 9 iunie 2004, a vândut inculpatei B.O., prin intermediul inculpatei S.S., cantitatea de 0,71 grame heroină, în schimbul sumei de 5.500.000 lei. În favoarea inculpaților, tribunalul a reținut dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000 întrucât, în timpul urmăririi penale, au denunțat și facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de traficul de droguri. Din probele administrate în cauză a rezultat, fără putință de tăgadă că inculpații erau cunoscuți în zona în care locuiesc, drept vânzători de droguri de mare risc (heroină), iar activitățile de urmărire și prindere s-au declanșat ca urmare a sesizărilor primite din partea unor consumatori, pe care cei trei inculpați îi aprovizionau.

În cursul cercetărilor au fost cumpărate doze de heroină de la inculpați, cu bancnote înseriate anterior la sediul poliției, bancnote ce au fost descoperite asupra acestora. Coroborând aceste date cu cantitatea de droguri găsită la momentul descinderii, care excede necesităților unui consumator obișnuit, Înalta Curte, constată că, în mod corect, instanțele de fond și apel au dispus condamnarea inculpaților pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, activitățile desfășurate de aceștia circumscriindu-se uneia dintre cele 17 modalități normative prin care poate fi săvârșită această infracțiune, respectiv punerea în vânzare de droguri de mare risc.

În cauză, nu se constată temeiuri pentru a se da o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante judiciare recunoscute în favoarea inculpaților, o pedeapsă într-un cuantum mai redus nefiind aptă a îndeplini funcțiile și a realiza scopul pedepsei, în contextul în care infracțiunea a fost săvârșită, cât și a caracterului de fenomen dobândit de acest tip de infracțiuni în ultima perioadă de timp. Infracțiunile de trafic de droguri de mare risc și deținere de droguri în vederea consumului propriu prezintă un grad deosebit de ridicat de pericol social. Aceste infracțiuni de o amploare deosebită aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv sănătatea publică, reprezentând totodată una dintre cele mai grave forme ale criminalității organizate.

Pe de altă parte, în lanțul infracțional ce susține flagelul consumului de droguri, acești traficanți, distribuitori, cum sunt inculpații, reprezintă veriga cea mai pernicioasă, deoarece este momentul decisiv al ajungerii drogului la consumator. Activitatea acestui tip de traficanți susține atât capii rețelelor de distribuție, prin furnizarea de fonduri, cât și, viciul în sine, prin recrutarea și determinarea consumatorilor care, de multe ori, nu sunt decât victime conjuncturale ale unui flagel social. În contextul întăririi atitudinii de combatere a traficului de droguri de către oficialități, manifestarea de clemență din partea instanțelor judecătorești față de cei prinși și deduși judecății, ar echivala cu un act de injustiție socială.

Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că o reducere a cuantumului pedepselor aplicate inculpaților nu ar fi temeinică, lipsind de conținut dispozițiile art. 72 și art. 52 C. pen., și creând o disproporție între scopul și rezultatul acestora. Față de cele menționate mai sus, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.O., S.S. și R.N. împotriva deciziei penale nr. 452/ A din 6 iunie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Potrivit art. 385 17 alin. (4), raportat la art. 383 alin. (2) și art. 381 alin. (1) C. proc. pen., va deduce din pedepsele aplicate inculpaților perioada arestării preventive de la 9 iunie 2004 la 14 noiembrie 2005. În baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., va obliga recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.O., S.S. și R.N. împotriva deciziei penale nr. 452/ A din 6 iunie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedepsele aplicate, timpul reținerii și arestării preventive de la 9 iunie 2004 la 14 noiembrie 2005 pentru fiecare inculpat. Obligă recurentul inculpat R.N. la plata sumei de 120 RON (1.200.000 lei), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Obligă recurenta inculpată B.O. la plata sumei de 220 RON (2.200.000 lei), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 100 RON (1.000.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenta inculpată S.S. la plata sumei de 180 RON (1.800.000 lei), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 60 RON (600.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 noiembrie 2005.