ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2648/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 10

din 10 februarie 2005, Curtea de Apel Alba Iulia a respins plângerea formulată

de petentul

V.P.

împotriva

rezoluției nr. 1125/II/2/2004 din 16 noiembrie 2004 a procurorului general al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, menținând rezoluția de

neurmărire din dosarul nr. 249/P/2004 al aceluiași parchet.

Se reține, în cauză, că

petiționarul V.P. a depus plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba

Iulia împotriva judecătorului N.M. de la Tribunalul Alba, pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., art. 208, art. 209 C. pen., art.

249 C. pen., art. 215 C. pen., art. 264 C. pen., constând în aceea că, în

calitate de judecător delegat la O.R.C. Alba, a emis încheierea nr. 607/2001

prin care a admis în mod ilegal cererea formulată de administratorul SC U.T. SA

Alba Iulia de însușire a mențiunilor privind modificarea numărului de acțiuni,

majorarea capitalului social și structura acționariatului, cauzând astfel

pagube materiale petiționarului și celorlalți membrii P.A.S.

Prin rezoluția nr.

249/P/2004 din 1 noiembrie 2004, procurorul a dispus, în temeiul art. 228 alin.

(4), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi

penale față de magistratul N.M., reținând că acesta a emis încheierea nr. 607/2001

pe baza tuturor documentelor cerute de normele legale în vigoare, oferta de

subscriere acțiuni și raportul de închidere a acesteia fiind autorizate de

C.N.V.M.

Mai mult, hotărârile A.G.A.

SC U.T. SA care au procedat și fundamentat cererea de înscriere mențiuni la

O.R.C. Alba au fost menținute prin decizia civilă nr. 1084/2002 a Curții de

Apel Alba Iulia, prin respingerea acțiunii P.A.S.

Cauza a mai făcut și

obiectul dosarului nr. 369/P/2002 și nr. 444/P/2002 ale Parchetului de pe lângă

Tribunalul Alba, în care au fost adoptate soluții de neurmărire față de

conducerea și reprezentanții acționariatului SC U.T. SA

Plângerea petiționarului

V.P. împotriva acestei rezoluții de neurmărire a fost respinsă prin rezoluția

nr. 1125/II/2/2004 din 16 noiembrie 2004 a procurorului general al Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, menționată conform art. 278 alin. (1) C.

proc. pen.

Împotriva acestor rezoluții

de neurmărire, petiționarul V.P. a formulat plângere, în baza art. 278

1

C. proc. pen., la Curtea de Apel Alba Iulia, criticându-le pentru nelegalitate

și netemeinicie și susținând vinovăția magistratului N.M., pentru infracțiunile

imputate.

Pentru a respinge plângerea,

instanța a constatat că judecătorul delegat la O.R.C. Alba a admis cererea de

înscriere mențiuni prin încheierea nr. 607 din 30 iulie 2001, cu respectarea

legii și de urmare faptele sesizate nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor imputate.

Împotriva acestei hotărâri

petiționarul V.P. a declarat recurs, susținând netemeinicia acesteia întrucât,

pe de o parte, judecătorul delegat la O.R.C. a înscris în structura

acționariatului SC U.T. SA Alba două firme inexistente la acea dată (S. SA și

T.L.I. Veneția) ceea ce atrage calificarea juridică a faptei ca infracțiune în

încadrarea prevăzută de art. 246 C. pen., iar, pe de altă parte, acționarii

sunt mafioți italieni.

Verificând hotărârea

criticată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul nu este

fondat.

Așa cum corect s-a reținut

prin actele procesuale din precedent, încheierea nr. 607 din 30 iulie 2001 a

fost adoptată de judecătorul delegat N.M. cu respectarea documentației

justificative prevăzute de măsurile legale în vigoare, iar acele înscrisuri

considerate nelegale de către membrii P.A.S. și atacate în justiție, au fost

menținute, prin respingerea acțiunii.

Criticile privind situația

concretă a celor două firme, considerate ca inexistente la data modificării

acționariatului, nu sunt întemeiate.

Recurentul s-a prevalat de

certificatul de înregistrare emis de Camera de Comerț și Industrie pentru firma

S. SA în care se menționează ca dată a emiterii certificatului: 3 iulie 2002,

omițând însă să observe că această firmă este înregistrată în registrul

comerțului la data de 7 aprilie 1998, deci anterior încheierii nr. 607/2001.

În privința SC T.L.I. Veneția SRL,

aceasta este înregistrată la data de 22 mai 1998, astfel încât în niciunul din

cele două cazuri nu se confirmă susținerile recurentului.

Epitetele folosite de

recurent la adresa unor persoane fizice nu au legătură cu actul emis de

magistratul împotriva căruia petiționarul a formulat plângere penale.

În raport de cele ce preced,

temeinic și legal s-a constatat atât prin actele de neurmărire emise de

procuror cât și prin hotărârea recurată că judecătorul N.M. nu a comis vreo

faptă care să poată fi calificată ca infracțiune, astfel încât recursul va fi

respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de petiționarul V.P. împotriva sentinței penale nr. 10 din 10

februarie 2005 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.

Obligă recurentul petiționar

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 20 aprilie 2005.