ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3564/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 27 ianuarie 2005, reclamantul B.R. a chemat în judecată Direcția Generală de

Pașapoarte, solicitând anularea măsurii restrictive de suspendare temporară a

dreptului de folosire a pașaportului dispusă pentru o perioadă de 2 ani, iar în

subsidiar, reducerea acestei perioade la 1 an.

În motivarea acțiunii,

reclamantul arată că a lucrat în Germania și a fost returnat în țară, ca urmare

a Acordului de readmisie încheiat de România, cu această țară, dar că măsura

luată împotriva sa este nelegală, întrucât nu a săvârșit nici o faptă prevăzută

de dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. e) din O.G. nr. 84/2003.

Curtea de Apel Suceava, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 39

din 23 februarie 2005, a respins, ca nefondată, acțiunea, reținând că

reclamantul a depășit termenul de ședere în Germania.

Împotriva acestei soluții a

declarat recurs, reclamantul B.R., susținând în esență, că, întrucât nu a

săvârșit în Germania, fapte de natură a aduce atingere siguranței naționale,

ordinii publice, protecției sănătății sau moralei, măsura suspendării dreptului

de folosire a pașaportului este mult prea aspră.

Recursul este nefondat.

Recurentului-reclamant i-a

fost suspendat dreptul de folosire a pașaportului, la data de 17 septembrie

2004, urmare a faptului că a fost returnat din Germania.

Împotriva acestuia a fost

dispusă suspendarea dreptului de folosire a pașaportului pe timp de 5 ani, în

conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) lit. e) din O.G. nr. 65/1997,

întrucât nu se află la prima returnare.

Reclamantul a contestat

măsura, iar autoritățile competente au dispus reducerea suspendării, până la

data de 17 septembrie 2006.

În recursul său, reclamantul

susține că nu îi sunt aplicabile dispozițiile contestate.

Această apărare nu poate fi

reținută.

Potrivit dispozițiilor art. 14

alin. (1) lit. e) ultima teză, din O.G. nr. 65/1997, „Cetățeanului român i se

poate refuza temporar, eliberarea pașaportului, iar dacă i-a fost eliberat, îi

poate fi retras ori i se poate suspenda dreptul de folosire a acestuia, atunci

când persoana a fost returnată în baza acordurilor de readmisie încheiate de

România, cu alte state, indiferent de motive”.

Hotărârea instanței de fond

fiind legală și temeinică, recursul declarat de reclamant va fi respins ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamantul B.R. împotriva sentinței civile nr. 39 din 23 februarie 2005 a

Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 iunie 2005.