ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3564/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 27 ianuarie 2005, reclamantul B.R. a chemat în judecată Direcția Generală de Pașapoarte, solicitând anularea măsurii restrictive de suspendare temporară a dreptului de folosire a pașaportului dispusă pentru o perioadă de 2 ani, iar în subsidiar, reducerea acestei perioade la 1 an. În motivarea acțiunii, reclamantul arată că a lucrat în Germania și a fost returnat în țară, ca urmare a Acordului de readmisie încheiat de România, cu această țară, dar că măsura luată împotriva sa este nelegală, întrucât nu a săvârșit nici o faptă prevăzută de dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. e) din O.G.

nr. 84/2003. Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 39 din 23 februarie 2005, a respins, ca nefondată, acțiunea, reținând că reclamantul a depășit termenul de ședere în Germania. Împotriva acestei soluții a declarat recurs, reclamantul B.R., susținând în esență, că, întrucât nu a săvârșit în Germania, fapte de natură a aduce atingere siguranței naționale, ordinii publice, protecției sănătății sau moralei, măsura suspendării dreptului de folosire a pașaportului este mult prea aspră. Recursul este nefondat. Recurentului-reclamant i-a fost suspendat dreptul de folosire a pașaportului, la data de 17 septembrie 2004, urmare a faptului că a fost returnat din Germania.

Împotriva acestuia a fost dispusă suspendarea dreptului de folosire a pașaportului pe timp de 5 ani, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) lit. e) din O.G. nr. 65/1997, întrucât nu se află la prima returnare. Reclamantul a contestat măsura, iar autoritățile competente au dispus reducerea suspendării, până la data de 17 septembrie 2006. În recursul său, reclamantul susține că nu îi sunt aplicabile dispozițiile contestate. Această apărare nu poate fi reținută. Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. e) ultima teză, din O.G. nr. 65/1997, „Cetățeanului român i se poate refuza temporar, eliberarea pașaportului, iar dacă i-a fost eliberat, îi poate fi retras ori i se poate suspenda dreptul de folosire a acestuia, atunci când persoana a fost returnată în baza acordurilor de readmisie încheiate de România, cu alte state, indiferent de motive”.

Hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică, recursul declarat de reclamant va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul B.R. împotriva sentinței civile nr. 39 din 23 februarie 2005 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 iunie 2005.