ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3597/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3597/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1532,
pronunțată la data de 10 octombrie 2003, în dosarul nr. 555/COM/2003, secția
comercială a Tribunalului Vâlcea, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC O.
SA, împotriva pârâtei A.P.A.P.S., cu consecința obligării acesteia să-i
plătească suma de 3.540.000.000 lei, reprezentând despăgubiri civile și suma de
62.000.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, respingând acțiunea,
astfel cum a fost extinsă la data de 21 martie 2003, față de pârâtul M.F.,
pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia în speța dedusă judecății.
Spre a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut că reclamanta, care s-a privatizat integral prin
contractul de vânzare-cumpărare acțiuni din 22 noiembrie 2000, incluzând în
valoarea capitalului său social și imobilul în litigiu T., este îndreptățită,
în baza art. 32
4
din Legea nr. 99/1999, să primească de la pârâta A.P.A.P.S.
valoarea de circulație a acestui bun, astfel cum a fost determinată prin
raportul de expertiză efectuat în cauză și că, în condițiile abrogării H.G. nr.
450/1999, prin H.G. nr. 577/2002, subzistă garanția instituită de art. 32
4
alineat final din O.U.G. nr. 88/1999, astfel cum a fost modificată, care nu
conferă M.F. calitate procesuală, întrucât cererea dedusă judecății privește
exclusiv raporturile juridice stabilite între o societate comercială
privatizată și instituția publică implicată în procesul privatizării.
Apelul formulat de pârâta A.P.A.P.S.,
împotriva menționatei sentințe a fost respins, ca nefondat, de secția
comercială și de contencios administrativ a Curții de Apel Pitești, prin
decizia nr. 49/ A-C, pronunțată la data de 17 decembrie 2003, în dosarul nr. 5484/A/COM/2003.
Pentru a pronunța această
decizie, instanța de apel a reținut, în principal, ca fiind nefondate criticile
apelantei pârâte, vizând cuantumul sumei acordate cu titlu de despăgubiri, față
de dispozițiile art. 32
4
alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 99/1999,
în vigoare la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare acțiuni din 29
noiembrie 2000 și dispozițiile art. 1084, în conformitate cu care prejudiciul
suferit de reclamantă prin ieșirea din patrimoniul său a imobilului în litigiu,
nu poate fi reprezentată decât de valoarea de circulație a acestuia, respectiv
de valoarea sa de înlocuire, nicidecum de valoarea contabilă.
Împotriva deciziei
pronunțată în apel a formulat recurs apelanta pârâtă, A.P.A.P.S., continuat de
succesoarea sa legală A.V.A.S., pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.
proc. civ.
În motivarea recursului s-a
arătat că instanța de apel, prin menținerea cuantumului despăgubirilor acordate
reclamantei, pentru imobilul în litigiu la valoarea de circulație a acestuia a
aplicat, greșit, dispozițiile art. 32
4
din Legea nr. 99/1999 Titlul
I, H.G. 450/1999, cu modificările ulterioare aduse acestora și art. 1084 C.
civ., care limitează despăgubirile acordate beneficiarului la pierderea pe care
acesta a suferit și care, în speță, este valoarea contabilă a imobilului
evidențiată în bilanțul contabil.
Intimata a solicitat, prin
întâmpinarea formulată în cauză, respingerea recursului, apreciind ca fiind
legală și temeinică decizia atacată.
Recursul este nefondat.
Astfel, prin invocarea
greșitei aplicări a dispozițiilor art. 32
4
din Legea nr. 99/1999,
privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, Titlul I, referitor
la modificarea și completarea O.U.G. nr. 88/1997, privind privatizarea
societăților comerciale; a H.G. nr. 450/1999, privind Normele metodologice de
aplicare a acestui act normativ cu modificările și completările ulterioare și a
art. 1084 C. civ., recurenta a criticat evaluarea și determinarea
despăgubirilor acordate reclamantei, SC O. SA, urmare a prejudiciului ce i-a
fost cauzat acesteia prin restituirea în natură către foștii proprietari ai
imobilului, T., situat în Băile Olănești, str. M. Eminescu, deținut de această
societate comercială.
Este de observat că, în
lipsa unor limite fixate de legiuitor pentru despăgubirea prevăzută de art. 32
4
din Legea nr. 99/1999 și în considerarea textului cu valoare de principiu
pentru acordarea daunelor-interese: art. 1084 C. civ., care prevede că acestea
cuprind atât pierderea suferită de creditor cât și beneficiul de care a fost
lipsit, instanța de apel, menținând obligația pârâtei de a plăti reclamantei
suma stabilită prin expertiză tehnică cu titlu de despăgubiri, astfel cum a
statuat prima instanță, a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale
incidente.
Cum determinarea și
evaluarea daunelor sunt chestiuni de fapt ce țin de suverana apreciere a
judecătorilor fondului care, în speța dedusă judecății, au arătat elementele pe
care și-au întemeiat hotărârea de a le constata și de a le fixa cuantumul și
cum aceste aspecte exced controlului acestei instanțe, rezultă că dispozițiile art.
304 pct. 9 C. proc. civ., invocate de recurentă, nu-și găsesc aplicarea.
Așa fiind, în temeiul art. 312
alin. (1), teza 3, C. proc. civ., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul
apelantei pârâte.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamanta A.P.A.P.S. București, împotriva deciziei nr. 49/ A-C din 17
decembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, ca nefondat.
I
revocabilă
.
Pronunțata în ședință
publică, astăzi 13 octombrie 2004.